Un articol de Costin-Alexandru Jalbă
6 decembrie… iarnă, Sf. Nicolae și… alegeri parlamentare. Da, acele alegeri pentru care Guvernul este dispus să ignore pandemia de Covid-19. Mi-am promis că o să fiu și serios în unele articole, iar subiectul de astăzi este unul ce necesită seriozitate. Așa că să uităm de contextul în care să ne aflăm și să discutăm juridic despre alegerile parlamentare.
Articolul 1
HOTĂRÂRE nr. 744 din 3 septembrie 2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020
Data desfășurării alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților se stabilește în ziua de duminică, 6 decembrie 2020.
Ce sunt alegerile parlamentare și de ce sunt atât de importante?
Într-o explicație succintă, sunt alegerile cu cea mai importantă miză la nivel național. De ce? Pentru că Parlamentul este, așa cum frumos o spune Constituția, ”organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”
Parlamentul este cel care elaborează legile, iar o alegere greșită a majorității parlamentare poate avea efecte dezastruoase asupra legislației naționale.
De regulă, partidul care deține majoritatea parlamentară va avea și Guvernul său. Nu uita că Parlamentul acordă votul de încredere pentru învestirea Guvernului. Cum o face? Cu majoritate. Care majoritate? Cea care câștigă alegerile.
Dar hai să ne întoarcem puțin la temeiul juridic al acestor alegeri: Constituția României, căci ea ne spune tot ce trebuie să știm.
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
Articolul 62. Constituția României
Să detaliem asupra întregului proces electoral ar fi puțin exagerat. De altfel, acest articol nu-și propune să țină locul unui curs de Drept Constituțional și Instituții Politice, ci să atragă atenția asupra importanței acestor tipuri de alegeri.
Discutând pragmatic și nu dogmatic, alegerile parlamentare sunt poate cele mai importante alegeri desfășurate în România. Trebuie, ca cetățeni, să înțelegem că alegerile reprezintă cel mai eficient mijloc de ”pedepsire” a partidelor politice. Alegerile sunt de fapt șansa cetățenilor de a se simți, din nou, reprezentați. Din acest motiv alegerile sunt periodice, din acest motiv există și instituții precum dizolvarea Parlamentului sau moțiunea de cenzură pentru schimbarea Guvernului și tot din acest motiv, lupta pentru un loc în Parlament este acerbă.
Nu trebuie să mergi la vot pentru că ”așa e bine”, ci pentru că este cea mai bună cale legitimă de a schimba lucrurile în direcția văzută de tine.
Cum se desfășoară alegerile parlamentare?
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43.
Articolul 4. Legea 208 din 20/07/2015 (modificată prin OUG 26/2020)
Dacă ești pasionat de circumscripții sau vrei să aflii câte locuri de deputat/senator oferă circumscripția ta, las aici un link către Anexa I de la Legea citată anterior:
Trecând peste toate aspectele procedurale din spatele organizării alegerilor parlamentare: înființarea Birourilor Electorale, strângerea listelor de susținători, elaborarea buletinelor de vot, aprobarea ștampilei etc, este important să știm, ca cetățeni, ce avem noi de făcut.
Alegerile parlamentare sunt organizate, așa cum spuneam mai devreme, la nivelul unor circumscripții electorale. Ce înseamnă asta, mai exact, pentru alegători? Înseamnă că trebuie să voteze în circumscripția lor. Spre exemplu, cineva din Ploiești nu poate vota în București. Dacă sunt din Ploiești, pot totuși vota pe liste suplimentare, însă într-o secție de vot aflată într-o localitate din circumscripția Prahova. Mai mult, fiecare persoană este arondată unei anumite secții de votare, iar la tine în oraș nu poți merge la o secție random. Probabil că știi deja unde este a ta, dar permite-mi să îți ofer o mână de ajutor:
Mai departe, ceea ce trebuie tu să faci, și poate cel mai important lucru, este să te documentezi și să mergi la vot sigur pe alegerea pe care urmează să o faci. Nu vota cu un partid doar pentru că așa ai auzit de la prieteni sau părinți, informează-te!
COVID-ul și alegerile parlamentare.
Și acum vine întrebarea mult așteptată: Cum armonizăm această datorie civică și șansă de a schimba ceva cu dorința de a ne simți în siguranță?
Aici, răspunsul este unul foarte subiectiv și ține de ceea ce simte fiecare dintre noi. Merită riscul? Am încredere în autorități că o să ia măsuri de distanțare socială? Am încredere în ceilalți oameni care vin la vot? Acestea sunt întrebările la care trebuie să ne răspundem pentru a lua o decizie.
Umblă zvonul cum că în localitățile carantinate prin Hotărâre a Consiliului Local, în ziua de 6 decembrie se va renunța temporar la restricții. Aici se pune în discuție o problemă interesantă: Nu cumva Guvernul ar încălca autonomia locală dacă prin decizia personală ar ridica aceste restricții, după ce tot el a spus că este în sarcina autorităților locale să ia măsuri?
Dacă nu ai lăsa oamenii din localitățile carantinate să iasă la vot, nu cumva ai încălca un drept fundamental? Sau poate este justificată restrângerea acestui drept raportat la art. 53 din Constituție?
Întrebări sunt multe, răspunsuri… puține. În fine, poate ajungem să abordăm cândva și aceste ipoteze.
Revenind la COVID și măsurile de distanțare socială, CNSU (Comitetul Național pentru Situații de Urgență) a adoptat în data de 12 noiembrie o Hotărâre pentru prelungirea stării de alertă. Ce ne interesează este Anexa I, care prezintă ”măsuri de prevenire și control a infecțiilor propuse a se aplica pe durata stării de alertă”.
În această anexă, la punctul 7, sunt menționate măsurile aplicabile pe perioada procesului electoral:
- mască (purtată corect)
- distanța de min. 1 metru între participanții la procesul electoral
- folosirea dezinfectantului
- dezinfectarea sectiilor de votare
- lipirea unor afișe (gen cum să te speli pe mâini)
- stabilirea unor circuite de intrare/ieșire
- asigurarea dezinfectantului
- măsurarea temperaturii la intrare
- accesul în localul de vot se va face eşalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători şi să se respecte distanţarea de minimum 1 metru între persoane
- scanarea personală a buletinului
Aici vine una simpatică: stai la 1,5 metri de cel de la tabletă și îți dai masca jos ca să te identifice: ”în vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 m faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura”
Ești izolat sau în carantină pe data de 6 decembrie? Ce poți face? Urna specială. Poți citi mai multe în link-ul pe care o să îl las mai jos.
Am încercat să sintetizez lista de măsuri. Pentru juristul din tine, las aici un link către Anexa I de la HCNSU nr. 54. Nu uita, lista completă este la punctul 7!
Nu uita, alegerile parlamentare sunt șansa ta să schimbi ceva. Crezi că sunt suficiente măsurile CNSU? Tu te simți în siguranță la vot? Lasă-ne un comentariu.
StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept. Trimite-ne articolul tău la adresa de email: studreptblog@gmail.com
Distribuie articolul dacă ți s-a părut interesant.
ABONEAZĂ-TE PRIN EMAIL PENTRU A PRIMI NOTIFICARE DESPRE CELE MAI NOI ARTICOLE ȘI EVENIMENTE!
AUTOR: Costin-Alexandru Jalbă, Facultatea de Drept, Unibuc, Anul III