ANAF și accesul la conturile bancare…

Un articol de

Costin-Alexandru Jalbă

De astăzi devine operațională ordonanța care transpune Directiva UE privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Am văzut câteva articole pe tema asta scrise de diverse site-uri de știri. Aproape toate folosesc ”ANAF are acces la conturi” și tocmai de asta m-am hotărât să fac puțin research și să văd și eu cum stă treaba.

Iar acum, permite-mi să-ți spun ce am înțeles eu din OUG 111/2020 și de ce cred că termenul ”acces” este prost folosit.

Să începem cu începutul, și anume ce prevede OUG 111/2020, care modifică o serie de acte normative din domeniul fiscal-bancar. Ce am găsit eu relevant:

Art. VI, care prevede modificări ale Codului de procedură fiscală, spune:

1. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Obligaţia instituţiilor de credit, instituţiilor de plată şi instituţiilor emitente de monedă electronică de afurniza informaţii”

Art. 61
(1) Instituţiile de credit, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică au obligaţia ca, la solicitarea organului fiscal central, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum şi informaţiile şi documentele privind operaţiunile derulate prin respectivele conturi.

(2) Instituţiile de credit, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică sunt obligate să comunice organului fiscal central, zilnic, următoarele informaţii:

a) lista titularilor persoane fizice, juridice sau altor entităţi fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi bancare sau de plăţi, persoanelor care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea, persoanelor care pretind că acţionează în numele clientului, beneficiarilor reali ai titularilor de cont, împreună cu datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entităţi, după caz, precum şi cu informaţiile privind numărul IBAN şi data deschiderii şi închiderii pentru fiecare cont în parte;

b) lista persoanelor care au închiriat casete de valori, însoţite de datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, sau de numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entităţi, după caz, împreună cu datele referitoare la încetarea contractelor de închiriere.

Art. VI, Punctul 1 din OUG 111/2020

Bun, ăsta este primul articol relevant și prevede posibilitatea organelor fiscale de a solicita informații cu privire la rulaje, solduri sau operațiuni. Practic, poate cere să vadă câți bani ai în cont și tranzacțiile pe care le-ai efectuat.

Tot de aici rezultă și 3 obligații ale instituțiilor bancare (termen general pentru toate cele enumerate de către OUG): să comunice informațiile solicitate de organele fiscale, adică de ANAF, vorbind la modul general, să transmită zilnic lista titularilor de conturi și să să transmită zilnic lista celor care au închiriat casete de valori.

Mai departe, tot OUG 111/2020 introduce un nou articol după art. 61 din Codul de procedură fiscală, respectiv art. 61¹, care se numește ”Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare”.

2. După articolul 61 se introduce un nou articol, articolul 61 , cu următorul cuprins:
“Registrul central electronic pentru conturi de plăţi şi conturi bancare”

Art. 61¹
(1) Pe baza datelor şi informaţiilor primite conform art. 61, A.N.A.F. organizează şi operaţionalizează Registrul central electronic pentru conturi de plăţi şi conturi bancare identificate prin IBAN.

(3) Următoarele informaţii sunt accesibile prin intermediul registrului prevăzut la alin. (1):

a) pentru titularul de cont-client, persoanele care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise şi orice persoană care pretinde că acţionează în numele clientului: numele, însoţit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenţilor, după caz;

b) pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, însoţit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenţilor, după caz;

c) pentru contul bancar sau de plăţi: numărul IBAN şi data deschiderii şi închiderii contului;

d) pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoţit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, sau de numărul unic de identificare în cazul nerezidenţilor, după caz, şi durata perioadei de concesionare.

Art. VI, Punctul 2 din OUG 111/2020

De aici rezultă, așa cum cere și Directiva UE pe care o transpune, crearea unui Registru care să conțină toți titularii de conturi bancare din România, persoane fizice sau persoane juridice, rezidenți sau nerezidenți. Registrul conține datele pe care le-am îngroșat mai sus!

În fine, poate te întrebi pentru ce este nevoie de o asemenea violare a vieții private, pentru că dacă mă întrebi pe mine, este totuși o măsură destul de invazivă. Uniunea Europeană justifică aceste măsuri de urmărire a conturilor bancare pentru a preveni spălarea de bani, dar mai ales pentru a preveni și combate finanțarea terorismului.

Uite ce spune Directiva 843/2018 (de modificare a Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului…):

(2) Recentele atacuri teroriste au scos la lumină noi tendinţe emergente, în special în ceea ce priveşte modul în care grupurile teroriste îşi finanţează şi îşi desfăşoară operaţiunile. Anumite servicii de tehnologii moderne au devenit din ce în ce mai populare ca sisteme financiare alternative, rămânând totodată în afara domeniului de aplicare a dreptului Uniunii şi beneficiind de exceptări de la cerinţele legale, ceea ce nu ar mai putea fi justificat. Pentru a ţine pasul cu noile tendinţe, ar trebui luate măsuri suplimentare pentru asigurarea unei transparenţe mai mari a tranzacţiilor financiare, a entităţilor corporative şi a altor entităţi juridice, precum şi a fiduciilor şi a construcţiilor juridice cu o structură sau cu funcţii similare fiduciilor (denumite în continuare “construcţii juridice similare”), în vederea îmbunătăţirii actualului cadru de prevenire şi a combaterii într-o manieră mai eficientă a finanţării terorismului. Este important de menţionat că măsurile luate ar trebui să fie proporţionale cu riscurile.

Alin. (2) din Directiva UE 843/2018

(3) Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Interpolul şi Europolul relatează, în rapoartele lor, despre convergenţa din ce în ce mai mare dintre criminalitatea organizată şi terorism. Legătura dintre criminalitatea organizată şi terorism şi legăturile dintre grupurile infracţionale şi grupurile teroriste constituie o ameninţare tot mai mare la adresa securităţii Uniunii. Prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanţării terorismului reprezintă o parte integrantă a oricărei strategii care abordează această ameninţare.

Alin. (3) din Directiva UE 843/2018

Directiva vorbește și despre riscul pe care utilizarea monedelor virtuale îl presupune în combaterea fenomenului de finanțare a terorismului, dată fiind anonimitatea portofelelor digitale și a transferurilor. Chiar în Directivă se spune că este aproape imposibilă dezanonimizarea monedelor virtuale, tranzacții putându-se efectua și fără un furnizor de portofel digital. În OUG 111/2020 nu se vorbește prea mult despre monedele virtuale, decât în motivarea urgenței (urgență-OUG, știți voi) și în vreo două articole care cer înregistrarea celor ce furnizează servicii de portofel digital și de tranzacții cu monede virtuale.

Bineînțeles, toate reglementările aplicabile în această materie și toate schimburile de informații trebuie să respecte normele de protecție a datelor cu caracter personal, care, conform Directivei în discuție, nu face mai dificilă reglementarea privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

De ce sună greșit ”ANAF are acces la conturile din Bancă”?

Din punctul meu de vedere, nu este vorba despre un acces efectiv în conturile bancare, ci despre un acces la informații bancare, considerate confidențiale de altfel. Titlurile gen ”are acces în contul tău bancar” mi se pare că pot fi interpretate în sensul în care ANAF poate să facă ce vrea prin contul tău, să bage, să scoată, să deschidă sau să închidă. Cum românii sunt încă reticenți în privința siguranței conturilor bancare, îți dai seama ce mișto sună ”ANAF are acces la contul tău”! ANAF nu are acces efectiv la conturile bancare, dar poate vedea tot ce se întâmplă prin conturile bancare.

În fine, concluzia este că da, ANAF-ul se poate uita peste orice faci tu prin cont. Cu siguranță nu o va face fără motiv. Din punctul meu de vedere, măsura, cel puțin așa cum a fost gândită de UE nu îi afectează cu nimic pe oamenii care nu comit infracțiuni. Da, este un disconfort să știi că cineva poate vedea tot ceea ce faci cu banii tăi, dar dacă credeai că în epoca digitală mai există intimitate, te înșeli…

StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept. Trimite-ne articolul tău la adresa de email: studreptblog@gmail.com

Distribuie articolul dacă ți s-a părut interesant.

ABONEAZĂ-TE PRIN EMAIL PENTRU A PRIMI NOTIFICARE DESPRE CELE MAI NOI ARTICOLE ȘI EVENIMENTE!

AUTOR: Costin-Alexandru Jalbă, Anul III, Drept UniBuc