Un articol de Dany Andreea Ristea

Minorul? Acea ființă inofensivă poate încheia contracte care produc efecte juridice? Da, acea ființă. Minorul, un fel de “Dennis, pericol public” al sistemului juridic. Pentru a cunoaște tipurile de acte juridice pe care le poate încheia, trebuie întâi să ne raportăm la noțiunea de capacitate de exercițiu.

Ce este capacitatea de exercițiu?

Capacitatea de exercițiu este aptitudinea persoanei de a-și exercita drepturile și de a-și asuma obligații civile, prin încheierea de acte juridice civile. Conform codului civil, capacitatea de exercițiu deplină începe la data când persoana devine majoră, adică la împlinirea vârstei de 18 ani. În privința minorului, există două situații:

• minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani este lipsit de capacitate de exercițiu;
• minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de exercițiu restrânsă.

De asemenea, de la regula conform căreia capacitatea de exercițiu se dobândește la majorat există două excepții:

• situația minorului căsătorit;
• capacitatea de exercițiu anticipată.

Ce acte juridice pot încheia minorii?

• În cazul minorilor lipsiți de capacitate de exercițiu, conform art. 43 alin. (2) Cod Civil, actele juridice se încheie, în numele lor, de către reprezentanții lor legali. Dar poate încheia singur, conform art. 43 alin. (3), acte de conservare, precum şi acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent. Actele de conservare sunt acele acte care au ca efect menţinerea unui drept în starea actuală, consolidarea sau împiedicarea pierderii sale. Actele de dispoziție de mică valoare, curente sunt acele acte care au ca rezultat ieșirea din patrimoniul unei persoane a unui bun sau a unui drept asupra unui bun, care se execută imediat la încheierea lor.
• exemple de acte de conservare: somaţia, punerea sigiliilor, înscrierea unui privilegiu sau a unei ipoteci în documentele de publicitate, întreruperea unei prescripţii;
• exemple de acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent: cumpărarea de alimente, dulciuri, rechizite pentru școală (contracte de vânzare-cumpărare), cumpărarea de bilete de metrou, autobuz, tren (contracte de transport).
• În cazul minorilor cu capacitate de exercițiu restrânsă, conform art. 41 alin. (2) Cod Civil, actele juridice se încheie de către aceștia, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Dar art. 41 alin. (3) Cod Civil prevede că aceștia pot face singuri acte de conservare, acte de administrare care nu îi prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor. Actele juridice care sunt adăugate față de cele prezentate mai sus sunt cele de administrare neprejudiciabile.

Ce sunt acestea? Sunt acele acte care realizează o punere în valoare a unui bun sau a unui patrimoniu, fără a depăşi limitele unei exploatări normale a acestuia, în raport cu starea patrimonială a minorului, deci să nu fie excesive.

• exemple de acte de administrare neprejudiciabile: contractul de asigurare, culegerea (perceperea) fructelor, executarea unor reparații de întreținere.

• În cazul minorului căsătorit, conform art. 39 alin. (1) Cod Civil acesta dobândește capacitate de exercițiu deplină, deci poate încheia orice tip de acte juridice. Art. 39 alin. (2) Cod Civil instituie o excepție de la efectul încetării capacității de exercițiu, ca urmare a nulității căsătoriei, în ceea ce-l priveşte pe soţul minor care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei. Acesta păstrează capacitatea de exercițiu deplină.

În ceea ce privește capacitatea de exercițiu anticipată, instanţa de tutelă, sesizată cu o cerere, îi va putea recunoaşte minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitate deplină de exerciţiu. Măsura poate fi adoptată doar dacă există motive temeinice şi este în interesul minorului. În jurisprudență, au fost constatate drept motive temeinice, cu titlu de exemplu, reprezentarea intereselor copilului născut de o mamă minoră în vârstă de 16 ani și dezbaterea succesiunii după unul dintre părinți de către un minor de 16 ani care trebuie să încheie acte juridice civile privind aceasta.

Regimul unor acte juridice ale minorului.

Conform art. 42 alin. (1) Cod Civil, cu acordul părinților sau a tutorelui, minorul poate încheia acte privind îndeletnicirile sale artistice (participarea la un ansamblu folcloric, participarea într-un club de pictură și desen) sau sportive (practicarea unui sport în cadrul unui club sportiv), referitoare la profesia sa (contract de școlarizare, contract de ucenicie). În aceste cazuri, minorul exercită drepturile și execută obligațiile izvorâte din acte în mod personal. De asemenea dispune singur de veniturile dobândite din executarea lor. În completare, HG 75/2015 prezintă mai multe exemple de activități remunerate. Câteva dintre acestea sunt:  actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat la teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare; figurant sau model la prezentări de modă. Acestea pot fi prestate în baza contractelor încheiate între organizator şi părinţi sau reprezentantul legal al minorului ori, după caz, direct cu acesta, în cazul minorului care a împlinit 14 ani, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a reprezentantului legal.

Poate minorul să încheie un contract de muncă?

Conform articolului menționat anterior și art. 13 din Codul Muncii, minorul care a împlinit 16 ani poate încheia singur un contract de muncă, întrucât persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea acestei vârste. Totuși, minorul care a împlinit vârsta de 15 ani poate încheia un contract de muncă cu încuviințarea părinților sau a reprezentanților legali, dar și cu condiția ca acel contract să fie încheiat numai pentru activității potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale și sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională să nu fie periclitate.

Poate minorul să încheie un contract de locațiune?

În principiu, minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate încheia un contract de locațiune, în calitate de locatar. Dacă locațiunea încheiată are o durată mai mare de 5 ani și este făcută cu acordul părinților sau al tutorelui, aceasta reprezintă un act de dispoziție. Dacă lipsește acordul, sancțiunea este anulabilitatea actului, conform art. 44 C.civ. Locațiunea încheiată pe o durată mai mică de 5 ani este considerată act de administrare neprejudiciabil, deci conform art. 41 alin. (3), minorul o poate face și singur.

StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept. Trimite-ne articolul tău la adresa de email: studreptblog@gmail.com

Distribuie articolul dacă ți s-a părut interesant.

ABONEAZĂ-TE PRIN EMAIL PENTRU A PRIMI NOTIFICARE DESPRE CELE MAI NOI ARTICOLE ȘI EVENIMENTE!

AUTOR: Dany Andreea Ristea, Facultatea de Drept, Universitatea din București