Ce este o Ordonanță de Guvern?


Un articol de

Costin-Alexandru Jalbă


Sigur ai văzut știri gen „a fost adoptat OUG X”. Dar știi ce este o Ordonanță de Guvern? Știi și care este diferența dintre o ordonanță simplă și una de urgență? Sau de ce majoritatea ordonanțelor de urgență sunt neconstituționale?

Ei bine, StuDrept își propune să contribuie la educația juridică a tinerilor și nu numai, prin articole pe care le publicăm. Mai mult, lucrăm și la un ghid de Educație Juridică unde o să vorbim despre multe aspecte juridice pe înțelesul tuturor.

Urmărește-ne pe Facebook pentru a fi la curent cu acest proiect!

Revenind la subiectul articolului, hai să vorbim despre ordonanțe și despre delegarea legislativă!

Ce spune Constituția?

ART. 115 – Delegarea legislativă

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.

Articolul 115, Constituția României: https://www.constitutiaromaniei.ro/art-115-delegarea-legislativa/

Acum, pentru a clarifica acest lung articol din Constituție, haide să luăm lucrurile pe rând și pe bucăți. O să atașez și niște scheme pe care le-am făcut în Anul I pentru examenul de Drept Constituțional.

Ordonanța simplă

Parlamentul poate adopta o Lege de Abilitare în care să menționeze domeniul și data până la care trebuie adoptată Ordonanța de către Guvern. Mai scrie acolo în primele alineate din articolul prezentat mai sus că domeniile nu fac obiectul legilor organice. Dacă nu sunt legi organice, sunt legi ordinare.

Legile ordinare sunt acele legi adoptate de Parlament cu majoritate simplă (50%+1 din cei prezenți) în toate domeniile, cu excepția celor prevăzute expres de Constituție ca fiind organice!

Pentru lista domeniilor organice, vezi ART. 73 din Constituție.

Parlamentul poate să ceară, prin legea de abilitare, ca Ordonanța să fie aprobată de către acesta după ce este emisă de către Guvern. Aprobarea ia în acest caz forma unei Legi de Aprobare.

Ordonanța intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial sau la dată ulterioară prevăzută în cuprinsul acesteia.

Dacă vrei să citești mai multe, la finalul articolului este o secțiune dedicată detaliilor suplimentare, aspecte ce am considerat că depășesc simpla explicare a acestor acte normative.

Ordonanța de Urgență

Aici începe distracția.

Din analiza articolului 115 rezultă că Guvernul poate adopta, în caz de urgență, o Ordonanță de Urgență. Asta înseamnă că nu mai este nevoie de Legea de Abilitare despre care am vorbit anterior. Cu toate acestea, Legea de Aprobare este obligatorie comparativ cu Ordonanța simplă.

Ordonanța de Urgență poate reglementa inclusiv în domeniul legilor organice. Alin. (6) prevede limitele acesteia: de exemplu, nu poate fi revizuită Constituția printr-o OUG.

Dar hai să vorbim despre cel mai important aspect al OUG: urgența.

Vedem că art. 115 definește urgența drept situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. În practică, această ”urgență” este motivată în tot felul de căi care mai de care mai amuzante și mai lipsite de pragmatism. Curtea Constituțională, cu prilejul mai multor sesizări, a statuat că pentru a motiva urgența este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.

Practic, trebuie ca urgența să fie reprezentată de un fenomen care reprezintă pentru societate un eveniment neprevăzut și periculos.

Ordonanța de Urgență se diferențiază de Ordonanța simplă și prin procedura și termenul intrării în vigoare. Astfel, potrivit Constituției, OUG intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera (Parlamentului) competentă și imediat după publicarea ei în Monitorul Oficial.

Prin depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență nu trebuie înțeles că OUG nu intră în vigoare până nu este aprobată de către Parlament. Este o etapă procedurală obligatorie, însă nu trebuie așteptat răspunsul Camerei sesizate pentru a publica OUG în Monitorul Oficial. În acest sens, chiar Constituția ne spune, în art. 115, alin. (5) că dacă Parlamentul nu se află în sesiune, se convoacă în 5 zile. Tot acest alineat spune că OUG se consideră aprobată dacă în termen de 30 de zile Camera sesizată nu se pronunță.

Controlul de constituționalitate

Ce se întâmplă atunci când o ordonanță, indiferent de natura ei, este considerată de cetățeni ca fiind neconstituțională. Atenție, ea poate fi neconstituțională atât extrinsec, cât și intrinsec. Adică poate fi vorba de inexistența urgenței pentru o OUG sau poate fi vorba despre conținut, de exemplu, o OG adoptată în domeniul legilor organice.

Pentru a ataca o ordonanță la CCR (Curtea Constituțională a României), cea mai facilă cale este prin sesizarea Avocatului Poporului. Acesta este singurul care poate ridica direct o excepție de neconstituționalitate în fața CCR. În rest, este posibilă invocarea unei astfel de excepții numai în cadrul unui proces în fața instanței.

Odată sesizată de către Avocatul Poporului, Curtea va analiza ordonanța. Analiza nu este una de oportunitate, adică CCR nu spune ”nu era momentul pentru o astfel de lege”, ci este o analiză de constituționalitate, adică de compatibilitate între ce scrie în Constituție și ce scrie în ordonanță (sau cum a fost emisă).

După ce este declarată neconstituțională, dacă Guvernul nu rectifică cele semnalate de CCR în termen de 45 de zile, aceasta își încetează efectele. Cu toate astea, până la atingerea acestui termen sau până la intervenția Guvernului, dispozitiile neconstituționale ale ordonanței (sau chiar întreaga ordonanță) vor fi suspendate de drept.

EXEMPLU:

Fără prea multe detalii legate de controlul de constituționalitate, hai să ne imaginăm un exemplu pentru a pune cap la ceea ce am scris până acum:

Guvernul adoptă o Ordonanță de Urgență pentru acordarea de vouchere de vacanță în Maldive. (Înainte să spui că exemplul e stupid de la început, să știi ca voucherele de vacanță au fost acordate printr-o OUG) În motivarea urgenței, Guvernul spune că ”este necesară adoptarea acestor vouchere de vacanță întrucât au scăzut prețurile în Maldive și este mai ieftin decât să acordăm vouchere pentru vacanță în România. De asemenea, schimbările bruște de temperatură determină urgentarea adoptării prezentei ordonanțe.”

După ce este scrisă, depusă la Camera competentă și publicată în Monitorul Oficial, această OUG intră în vigoare. Avocatul Poporului, constatând că reglementarea ar putea fi neconstituțională, sesizează Curtea Constituțională.

CCR începe examinarea acestei OUG și verifică constituționalitatea extrinsecă. Cu alte cuvinte, se uită să vadă dacă urgența chiar e urgență sau nu. În situația de față, CCR va constata că OUG este neconstituțională pentru că, evident, motivarea urgenței este superficială și nu demonstrează o reală necesitate pentru a reglementa urgent aceste aspecte.

Rezumat

DETALII SUPLIMENTARE

Dacă ai ajuns aici și tot vrei să mai citești, înseamnă că te-a prins subiectul și vrei să știi chiar mai multe. O să discutăm lucruri puțin mai tehnice aici.

Am vorbit despre felul în care sunt adoptate ordonanțele și despre legea de aprobare. Cum am văzut, aceasta vine de cele mai multe ori la o anumită distanță de intrarea în vigoare a ordonanței. Întrebarea care se pune este: Ce se întâmplă dacă Parlamentul nu aprobă ordonanța, dar ea a produs niște efecte?

Aici trebuie să vorbim puțin despre ce act normativ își produce efectele, când și până cand. Pentru asta, o să le luăm pe rând și o să-ți prezint câteva scheme făcute de mine în Anul I:

ORDONANȚA SIMPLĂ

Din schema de mai sus reiese că de la data emiterii și până la data adoptării (sau nu) a legii de aprobare, este în vigoare OG și se produc efectele acesteia. După acest moment, dacă:

  • Parlamentul aprobă OG fără să o modifice, își va produce efectele legea de aprobare.
  • Parlamentul aprobă OG, dar modifică unele dispoziții, își va produce efectele legea de aprobare.
  • Parlamentul nu aprobă (respinge) OG, atunci din acest punct, OG iese din vigoare și nu mai produce niciun efect.

De ce este relevant acest lucru? Se pune problema de a știi ce dispoziții legale trebuie să invoci în fața instanței în funcție de momentul producerii evenimentului. Să ne întoarcem la exemplul cu tichetele de vacanță din Maldive și să presupunem că au fost adoptate prin OG. Dacă OG intră în vigoare la 1 aprilie, iar legea de aprobare intră în vigoare la 15 aprilie, actul normativ aplicabil unui eveniment petrecut la 5 aprilie va fi ordonanța, chiar dacă procesul în instanță începe pe 21 mai.

Evident, este relevantă această distincție pe care trebuie să o facă avocatul/judecătorul numai în cazul în care prin legea de aprobare au fost aduse modificări OG sau aceasta a fost respinsă în totalitate, întrucât în primul caz, în care legea de aprobare aprobă OG ca atare, distincția temporală are numai o relevanță teoretică, dar necesară!

Mai mult, atunci când Parlamentul respinge OG, aceasta își încetează efectele, dar numai pentru viitor. Evenimentele care s-au produs (în exemplul nostru) la data de 5 aprilie vor rămâne sub incidența OG, chiar dacă este respinsă de Parlament și chiar dacă procesul are loc după această respingere.

Toate aceste explicații se aplică numai cazului în care Legea de Abilitare prevede și obligativitatea adoptării unei Legi de Aprobare.


ORDONANȚA DE URGENȚĂ

Observăm că aici diferența este dată de faptul că nu mai există o lege de abilitare, ținând cont de situația extraordinară în care se emite o Ordonanță de Urgență. În ceea ce privește efectele OUG și intrarea în vigoarea a legii de aprobare, precum și aspectele privind respingerea OUG, explicațiile oferite anterior se aplică și acestor situații.

Ăsta a fost articolul, sper că ți-a plăcut și că te-a ajutat să înțelegi puțin mai multe din lumea juridică. Așteptăm feedback-ul tău la acest articol și ne-am bucura să ne mai citești!


Distribuie articolul dacă ți s-a părut interesant!


StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept.
Trimite-ne articolul tău la adresa de email studreptblog@gmail.com


Susține și tu StuDrept Blog pe Patreon pentru content exclusiv și acces la draft-uri
sau printr-o donație unică!

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x