Timp estimat de citire: 5 minute
Un articol de:
Crina Anastasia Petrache
Acum că sesiunea este doar o amintire pentru majoritatea dintre noi, sunt convinsă că am găsit cu toții timpul necesar să nu facem nimic și să ne afundăm într-un veșnic scroll pe Instagram. Astăzi pentru mine a fost o astfel de zi și fiind în căutarea unui nou subiect pentru un articol, am găsit o știre ce mi-a trezit interesul, așa că am lăsat pentru altă dată dobânzile despre care îmi propusesem inițial să scriu. Le-am abandonat pentru un subiect de actualitate în dezbaterile legislative la nivel european, despre care am mai făcut în urmă cu câțiva ani un soi de cercetare, astfel că m-am bucurat să văd un oarecare progres în această direcție.
Un concept destul de straniu în gândirea critică a românului tradiționalist, concediul de paternitate, există și în legislația României, ce-i drept, stingher reglementat, încă din anul 2000, iar până la jumătatea anului 2022, toate statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a introduce un minimum de 10 zile de concediu de paternitate, bineînțeles plătit. Motivul este evident, și deși subiectul nu mai poate fi considerat în vogă în anul 2021, egalitatea între sexe rămâne o problemă de actualitate în foarte multe planuri. În ceea ce mă privește, cred că reglementarea este încă insuficientă în raport cu nevoile reale, dar mă bucură să văd preocupare și progres în acest sens.
Totuși, pentru a face un scurt istoric și a trezi poate un interes în a cerceta în această direcție și a trage propriile concluzii, ar fi utile date concrete din mai multe legislații care au luat de-a lungul timpului măsuri în acest sens.
În România, dreptul la concediu paternal plătit se întinde pe o perioadă de nici mai mult, nici mai puțin de 5 zile. Practic, la acest moment, ai, ca bărbat (considerând că nu se dorește o gaură de proporții în bugetul familiei), timp să pui bazele unei legături cu bebelușul, cam tot atât cât ai de învățat pentru un examen în sesiune ori pentru o vacanță în Grecia. Aceste 5 zile pot fi cerute numai în primele 8 săptămâni de la naștere, iar dreptul de prelungire este acordat (numai cu 10 zile), taților absolvenți ai unui curs de puericultură.
Toate aceste informații menite să asigure egalitatea între sexe sunt la îndemâna oricui vrea să cerceteze, la un click distanță în „ampla” reglementare oferită de legea 210/1999. Totuși, mulțumirea există, în ceea ce privește acest aspect nu avem parte de vid legislativ.
Reglementarea este una extrem de variată la nivelul uniunii, semn că există și este într-o oarecare măsură aliniată realităților interne, însă după cum am mai spus, este loc de progres.
În imediata vecinătate a României pe lista reglementărilor selectate, se află Bulgaria, cu o durată de 15 zile și cu un salariu plătit în această perioadă în proporție de 90%, deci o reglementare destul de asemănătoare. La polul opus este, spre exemplu Danemarca, care oferă proaspeților tătici un minimum de două săptămâni plătite integral și un maximum de 52 de săptămâni, adică aproximativ 364 de zile, plătite integral, la care legea dă dreptul.
În Malta, până la începutul anului 2021, dreptul la concediu paternal, nu era în niciun fel reglementat de legislația internă, însă odată cu noua directivă europeană, autoritățile malteze au făcut demersurile necesare pentru introducerea în legislația internă a acestui de drept.
Olanda înclină balanța în ceea ce privește reglementarea în domeniu și vine cu o soluție de mijloc. Tații au dreptul la 5 zile plătite integral și 5 săptămâni adițional, plătite în proporție de minimum 70%.
O surpriză plăcută în micul meu research a fost Slovenia, un stat mai puțin dezvoltat la nivel economic decât multe alte state europene, dar care oferă dreptul la un concediu paternal de 30 de zile, plătit prin raportare la un calcul al mediei salariilor obținute în ultimele 12 luni de activitate înainte de concediu, dar plafonat la un total de 3,664.31 EUR. Reglementarea este una destul de amplă și cred eu, echilibrată și îndestulătoare prin raportare la necesități și la scopul avut în vedere. Slovenia oferă una din cele mai favorabile reglementări, însă nu numai la nivel european, ci chiar mondial.
Informațiile sunt din belșug pentru cei interesați să afle mai multe, însă subiectul este încă unul controversat cu implicații majore la nivel social și economic, fiind un factor determinant atunci când discutăm despre conceptul ultradiscutat de gender pay gap (GPG) – în traducere, diferența de remunerare între femei și bărbați, care și în prezent este o realitate în foarte multe state, ce-i drept una atenuată.
În final, sper ca aceia care au ajuns la finalul articolului, să cerceteze în spirit critic acest subiect și poate să ne scrie o părere personală. Până atunci atașez articolului o fotografie realizată în timp real, care ne arată cum Google e de părere că am vrut, poate, să scriu altceva.
Distribuie articolul dacă ți s-a părut interesant!
Dă scroll până la finalul paginii pentru butoanele de share!
StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept. Trimite-ne articolul tău la adresa de email: studreptblog@gmail.com
DONEAZĂ PENTRU STUDREPT
Conținutul nostru este gratuit, însă ne poți ajuta să facem lucruri și mai mari și poți susține atât proiectul, cât și echipa. Află mai multe pe butonul de mai jos sau dă scroll până la finalul acestei pagini!
Acum te poți abona și pe Telegram: t.me/studreptblog
ABONEAZĂ-TE PENTRU A PRIMI PE MAIL CELE MAI NOI ARTICOLE!