Șase povești din practică ale studenților de la Drept.


Un articol de

Costin-Alexandru Jalbă


I-am rugat pe colegii de la Drept să-mi răspundă la un formular despre practica de specialitate. După ceva vreme în care l-am ținut activ, am primit câteva răspunsuri pe care să le împărtășesc cu voi. Avem atât povești frumoase, motivante, cât și unele care ne arată cu sunt multe locuri în care poți merge în practică și să fie un mare bullshit.

Notă!
*Unii respondenți au preferat să rămână anonimi și și-au ales un pseudonim sub care să publicăm răspunsurile.
Răspunsurile au fost editate pentru claritate!

Mustafa Erdal ne-a spus că:


Practica este unul dintre cele mai fericite momente. Am făcut practică în cadrul Curții de Apel Constanța si Judecătoriilor arondate, în afară de Medgidia. Pot spune ca pe lângă practică, ai și foarte multe lucruri de învățat pe plan uman: întâlnești oameni, auzi și vezi povești de viață. Am ales să reprezint în instanță numeroase cazuri datorită plăcerii de a lucra în sistem, bineînțeles în baza unei procuri judiciare, și am întâlnit la fel de multe povești de viață, probleme și oameni.

Un moment funny a fost când doamna judecător a stabilit prin amânare un termen de judecată într-o zi de duminică. Reacția ei a fost foarte amuzantă: „Sunt plecată la țară, a deci e duminică. Luni, ora 08:30 rămâne”. O dovadă a complexității vieților celor chemați să înfăptuiască actul de justiție și o reamintire a faptul că și ei sunt oameni.

Cât despre momente neplăcute, trebuie să remarc faptul că nu toate judecătoriile lucrează atât de eficient pe cât ar trebui. Sper totuși ca munca de grefier, judecător sau personal tehnic să fie făcută din pasiune și nu neapărat pentru faptul că „vine ziua de salariu”.

În rest, le urez succes tuturor studenților! Faceți practică cât mai multă, implicați-vă în proiecte și veți avea de câștigat!

Andreea* ne-a spus că:

Sunt o mare fană a serialului ”Sex and the city’’, în care personajul principal se mută în New York pentru a-și găsi sufletul pereche. Eu venind la București, la facultate, mi-am găsit imediat sufletul pereche: avocatura, care, practic, este un stil de viață pentru care faci sacrificii.

Este la fel ca în dragoste, numai că bei de 3 ori mai multă cafea ca să-i reziști!

Practica am simțit-o ca pe o căsătorie de probă cu această profesie. Tot ceea ce pot spune este că a fost dragoste la prima vedere și că ne vedem la nunta de aur!

Practica te ajută să descoperi ceea ce ți se potrivește și de cele mai multe ori, este primul contact cu lumea în care urmează să intri după terminarea facultății!

Bianca* ne-a spus că:

Îmi luasem încă două săptămâni de cazare în București pentru a face practică, în iulie, după sesiune. Am fost repartizată la Consiliul de Mediere (foarte tare, ce să zic).

Plecasem cu trenul de 05:00, după o noapte albă, ca să am timp să ajung pe la 09:00 la Consiliu. Când să mă machiez puțin, ca să nu se vadă ca n-am dormit de două zile, mă sună o colegă să-mi spună că deja i-au trimis acasă.

În următoarea zi m-am prezentat la practică și cei de acolo ridicau din umeri pentru că nu știau ce să facă cu noi. Era acolo un domn simpatic care ne-a mai explicat câte ceva, dar cam atât.

Apoi am plecat vreo cinci zile la mare și dispărută m-am facut. Ba nu, m-am mai dus o singură dată ca să-mi iau adeverința de practică și acolo am aflat că ne-o trimite pe mail…

AncaB ne-a spus că:

Am făcut două săptămâni de practică la un cabinet de avocatură. Parte importantă din munca mea ca student în practică a fost ca dimineața să fac cumpărături în drum spre birou.

Și ghici ce, nici măcar nu am primit adeverință de practică, fiind amânată constant cu replica ”îți trimit, îți trimit”.

Anca a fost practic un glover neplătit, timp de două săptămâni… (nota redacției)

TG* ne-a spus că:

Persoanele de la registratură de la Judecătorie au fost Dumnezeu curat, fiecare cu câte o atitudine diferită, care ne făcea să râdem (le voi prezenta cu inițiale, pentru că GDPR și pentru că bun-simț):

Doamna G care era la plicuri, cu copii și nepoți în Spania, care uda florile cu ajutorul unui fir de ață gros care pleca dintr-un bidon cu apă și ajungea la ghiveci, pe principiul vaselor comunicante. Am învățat ceva procedură civilă și penală de la doamna G.

Doamna M și domnul I care făceau caterincă spunând că sunt îndrăgostiți și pe urmă se enervau unul pe altul că nu se găseau. Apropo, doamna M era șefa registraturii, și am ajuns să mă înțeleg bine cu ea, mai ales că le aveam cu ECRIS-ul și cu scanatul.

Doamna Ge care țipa la noi că plecam prea devreme și nu se mai terminau filele de scanat… Dar bine că erau doi colegi îndrăgostiți care făceau scanări. Să îi fie de bine Big Mac-ul din ultima zi în care am fost!

Doamnele grefier-șef care erau la poli opuși: una ne lăsa să plecăm când voiam și uita că existăm, alta striga prezența ca la catalog. Cu toate astea, ne-au ajutat amândouă foarte mult cu materiale pentru memoriu și procedură.

A fost frumos, recomand practica la judecătorii, e caterincă maximă la registratură și chiar înveți chestii, dar trebuie să ai și puțin noroc de oameni mișto!

AnaMP* ne-a spus că:

Eram atât de încântată că urma să fac practică la un avocat foarte cunoscut, dar din păcate el nu era încântat că va avea câțiva studenți după el…

Trebuia să ne vedem la judecătorie să participăm la un caz susținut de dumnealui. După ce că a răspuns foarte greu la telefon, ne-a anunțat și că întârzie și ne-a spus să mergem în sala de judecată că va veni el. Bineînțeles că nu a mai venit și din acel moment nu a mai răspuns la telefon.

Cel mai funny este că jandarmii nu au vrut să ne primească fără dl avocat, dar noi de unde să-l luăm dacă nu răspundea la telefon?

Bineînțeles că nici adeverință de practică nu am primit…

Practica de specialitate poate fi atât o experiență mișto, cât și una complet neașteptată. Din poveștile de mai sus extragem că este ceva mai safe să mergi în practică la stat, decât la un privat. Cu toate astea, sunt convins că există și avocați foarte mișto, care au avut un impact pozitiv asupra studenților din practică.

Noi așteptăm în continuare mesajele voastre, așa că, dacă aveți povești din practică pe care vreți să le împărtășiți cu noi, intrați aici și completați formularul!


Distribuie articolul dacă ți s-a părut interesant!
Dă scroll până la finalul paginii pentru butoanele de share!


StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept.
Trimite-ne articolul tău la adresa de email studreptblog@gmail.com


Mulțumim susținătorilor de pe Patreon: Mario Leonard

Susține și tu StuDrept Blog pe Patreon pentru content exclusiv și acces la draft-uri!

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x