Un articol de
Miruna Ivan
Realitatea ce ne înconjoară tinde să cultive o multitudine de fenomene neplăcute, unul dintre acestea fiind violența domestică. Această noțiune se bucură de reglementare, cadrul legal fiind reprezentat de Legea 217/2003.
Conform art. 3 din legea citată, violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.
Astfel, sfera modalităților prin care o persoană poate fi victima violenței domestice este una foarte largă, începând de la loviri, cuvinte injurioase, impunerea izolării față de familie și ajungând până la viol conjugal sau privare de mijloace de existență primară. Un element de noutate – introdus prin Legea 106/2020 – îl reprezintă violența cibernetică, manifestată prin hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea nonconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima.
Din păcate, acest fenomen este unul extrem de răspândit la nivel mondial, iar în cele mai multe dintre cazuri acesta devine un cerc vicios. Victimele sunt predispuse să se întoarcă la agresor, să încerce să remedieze situația, numai pentru a ajunge din nou în aceeași situație. Acest comportament este unul tipic, indiferent de mediul social sau de nivelul de educație. Psihologul american Leone E. Walker a explicat respectivele manifestări prin “teoria ciclicității violenței”, teorie ce se întinde pe patru nivele:
(1) – apariția primelor semne de tensiune dintre parteneri și a temerii;
(2) – declanșarea violențelor, a abuzului fizic și psihic;
(3) – reconcilierea, scuze aparente, deși în esență bazate pe “vina victimei”;
(4) – perioadă de calm, în care violențele sunt “uitate”.
După o scurtă vreme, acest ciclu este reluat!
În România, situația nu este una deloc roz, violența domestică fiind prezentă în casele multora, fiind dublată de temerile consecințelor anunțării autorităților și de ignoranța celor din jur (vecini care sunt conștienți de ceea ce se petrece). Din păcate, multe victime ale abuzurilor nu mai reușesc să își denunțe agresorii, devenind rapid victime ale altor infracțiuni grave, inclusiv ale omorului.
Conform datelor transmise de Poliția Română pentru primele șapte luni ale anului 2020 au fost identificați 4882 de bărbați și 147 de femei care au avut un comportament violent în familie. De asemenea, conform unui studiu realizat de medicii de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, situația abuzurilor a crescut semnificativ odată cu debutul pandemiei, înregistrându-se de patru ori mai multe cazuri de politraumatisme în urma violențelor domestice (n.r. în primele 3 luni de stare de urgență, comparativ cu aceeași perioadă a ultimilor trei ani).
O cercetare extinsă a Națiunilor Unite (Global Study on Homicide. Gender-related killing of women and girls, 2019) arată că în România, anul trecut, 20.000 de femei au fost lovite în casele lor și că 44 au murit în urma bătăilor primite. De asemenea 30% dintre românce au recunoscut că au fost afectate de violență fizică sau sexuală la un moment dat în viață.
Deși ar trebui să fie o modalitate prin care victimele să fie protejate, statisticile Politiei Romane arată că 40% dintre ordinele de restricție sunt încălcate, chiar dacă agresorii ar putea fi sancționați cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
O modificare binevenită în legislația românească a fost adoptată în acest an, urmând a fi implementată din anul 2022 în București, iar până în 2025 la nivelul întregii țări – este vorba despre brățările electronice pe care le vor purta agresorii pe perioada ordinului de restricție, modalitate prin care vor fi alertate autoritățile în cazul în care aceștia se apropie de victimă. Cu toate că este o inițiativă ce a dat rezultate foarte bune în alte state europene, implementarea destul de greoaie în statul nostru este un pericol pentru numeroasele cazuri actuale de violență domestică.
În timpul cercetării pe această temă, am descoperit o aplicație extrem de utilă lansată de Fundația Vodafone România, în parteneriat cu Poliția Română, Asociația Necuvinte și Asociația Code for Romania – BRIGHT SKY – cu scopul de a oferi asistență și sprijin specializat victimelor violenței domestice sau celor îngrijorați de siguranța cuiva cunoscut ori a unui membru al familiei.
În cadrul aplicației există diferite chestionare cu privire la gradul de siguranță a relației, posibilitatea de a avea un jurnal în care să adăugați fotografii sau înregistrări care nu vor fi stocate pe telefon, ghid de siguranță și date de contact ale serviciilor specializate. Este o inițiativă foarte utilă, având în vedere numărul mare de victime care nu apelează la autorități, însă ar trebui raportat la gravitatea situației, nefiind o soluție pe termen lung.
Căutați ajutor din partea autorităților, a unui psiholog, a persoanelor dragi. De asemenea, puteți apela oricând la linia telefonică gratuită pentru ajutor specializat – 0800 500 333-
Pe final, mi-aș dori să transmit tuturor celor care au fost sau sunt victimele unor relații abuzive că există un “capăt” al cercului, iar voi trebuie să ajungeți acolo!
Distribuie articolul dacă ți s-a părut interesant!
Dă scroll până la finalul paginii pentru butoanele de share!
StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept.
Trimite-ne articolul tău la adresa de email studreptblog@gmail.com
Mulțumim susținătorilor de pe Patreon: Mario Leonard
Susține și tu StuDrept Blog pe Patreon pentru content exclusiv și acces la draft-uri!