Un articol de
Costin-Alexandru Jalbă
Donația… Cui nu i-ar plăcea să primească o donație, nu-i așa? Sau poate te aflii pe cealaltă parte, în care să oferi este mai important decât să primești. Oriunde te poziționezi, sunt câteva lucruri pe care trebuie neapărat să le știi despre donație înainte de a te arunca într-un asemena contract!
În primul rând, trebuie să vedem ce tipuri de donație există:
TIPURI DE DONAȚIE
Codul Civil vorbește despre mai multe tipuri de donație, însă numai una pune cu adevărat probleme, în ceea ce privește forma actului. Dar ajungem și acolo imediat. Acum le luăm (oarecum) pe rând și vorbim puțin despre fiecare!
Înainte să începem, vreau să mai fac o precizare terminologică:
donator = cel care donează un bun
donatar = cel care beneficiază de donație
DONAȚIILE INDIRECTE
Donația indirectă presupune intenția de a gratifica pe altul, dar se manifestă nu prin intermediul unui contract de donație, ci prin intermediul altor acte juridice.
Un exemplu de donație indirectă este vânzarea la preț derizoriu, deci la un preț mult sub valoarea bunului din contractul respectiv. Un alt exemplu, poate chiar mai ușor de imaginat este dat de remiterea de datorie. Remiterea de datorie este acea situație în care un creditor îl liberează pe debitor de datoria sa. Luăm și un exemplu, ca să înțelegem despre ce e vorba: David a împrumutat de la Cezar suma de 1000 de lei. Cei 1000 de lei reprezintă deci o datorie a lui David față de Cezar. La scadență, Cezar îl remite de datorie, spunându-i că nu mai trebuie să îi dea banii. Prin acest act, Cezar îi donează practic cei 1000 de lei lui David.
Mai putem vorbi și despre alte cazuri, gen stipulația în favoarea unui terț, însă nu e cazul să intrăm în prea multe detalii, cel puțin nu pentru acest articol!
DONAȚIILE DEGHIZATE
Donația deghizată este, de regulă, realizată pentru a nu mai trece prin tot procesul tipic unui contract de donație, respectiv prezentarea la notarul public pentru autentificare, plata onorariului etc.
Vorbim despre situația simulației, însă nu vreau să intru în prea multe detalii. Simplificat, este vorba, de exemplu, de un contract de vânzare cu preț fictiv. Ce înseamnă asta? Hai să luăm un exemplu practic:
Matei vrea să îi doneze iubitei sale, Ana, o mașină mică, dar puternică. Mașina valorează în jur de 7.000 de euro. Evident, depășește pragul de dar manual (o să vezi mai jos) așa că, dacă vrea ca mașina să fie pe numele ei, vor simula o vânzare. Încheie un contract prin care Matei vinde mașina către Ana pentru suma de 6.500 de euro. În realitate, Ana nu va plăti niciodată acest preț, deci va fi fictiv. Drept urmare, în fapt, Matei îi donează Anei mașina respectivă.
În principiu, simulația nu este ilegală, dar actele încheiate astfel nu sunt foarte stabile dpdv juridic, mai ales dacă există și creditori care ar putea fi afectați de un asemenea act.
DARURILE MANUALE
Darul manual este cea mai simplă formă de donație, pentru că presupune numai înmânarea obiectului donat (tradițiune). Este vorba de bunuri mobile, dar nu trebuie să interpretați termenul de „manual” ca presupunând un obiect mic, care încape în mâini.
Codul Civil, în art. 1.011 alin. (4) spune că bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 de lei pot face obiectul unui dar manual (cu excepția cazurilor prevăzute de lege).
Așadar, vorbim de bunuri dintre cele mai diverse: telefoane, laptopuri, bijuterii, produse de îngrijire. Practic, orice ai primit cadou până acum de ziua ta ori chestiile cumpărate pentru tine reprezintă o formă de donație.
Pentru acest tip de donație nu este nevoie de niciun act doveditor, pentru că, oricum, proprietatea bunurilor mobile se prezumă în favoarea donatarului posesor, în virtutea art. 935 C.Civ
DONAȚIA CLASICĂ
Regula în materie de donații este dată de art. 1.011 alin. (1) C.Civ: Donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute. Cele despre care am vorbit mai sus reprezintă excepțiile de la această regulă, acest lucru fiind expres menționat în alin. (2)
Nu intru în detalii aici, pentru că tot restul articolului va prezenta acest tip de donație, donația clasică sau donația-regulă dacă vreți.
CUM SE ÎNCHEIE DONAȚIA CLASICĂ?
Conform articolului despre care am vorbit mai sus, donația se încheie în formă autentică notarială. Pe scurt, trebuie să mergi la notar dacă vrei să donezi ceva ce nu ar putea intra în categoria darurilor manuale. Trebuie și să ai capacitate deplină de exercițiu, deci să ai peste 18 ani și să nu fii pus sub interdiciție pentru a putea dona!
Spre exemplu, vrei să donezi cuiva un Mustang de epocă, în valoare de câteva zeci de mii de euro. Va trebui să mergeți la notar pentru încheierea valabilă a acestui contract.
Așadar, donația-regulă este întotdeauna obiect al unui contract de donație autentic notarial.
După încheierea contractului, acesta este înscris într-un Registru Național ținut de către notarii publici. Înscrierea se face pentru a putea fi opozabil terților, adică pentru a fi cunoscut de toată lumea.
Odată încheiat, ca regulă, contractul de donație nu poate fi revocat. Există și câteva excepții de la această regulă, despre care o să discutăm mai târziu, în acest articol. Este important să ții minte că donația este irevocabilă ca regulă, deci ai grijă ca atunci când donezi ceva, să fii sigur că vrei să faci asta! Ține minte și că orice clauză contrară acestei reguli face ca donația să fie lovită de nulitate absolută.
CLAUZA DE INALIENABILITATE
Clauza de inalienabilitate este atât o garanție pentru donator că bunul va rămâne în proprietatea donatarului, cât și un mijloc de protecție a donatarului.
Ce este clauza de inalienabilitate?
Conform art. 627 alin. (1) din Codul Civil: Prin convenţie sau testament se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim. Termenul începe să curgă de la data dobândirii bunului.
Cel mai bun și concludent exemplu este următorul:
Ești student și primești de la nașii tăi, drept donație, un apartament în București pentru a putea studia la Facultatea de Drept. În contractul de donație este inserată următoarea clauză de inalienabilitate: „nu poți înstrăina (prin vânzare ori donație) apartamentul donat de noi până nu termini studiile de licență”.
Observăm că o astfel de clauză bifează atât limita temporală, cât și criteriul unui interes serios și legitim.
DONAȚIA CU SARCINĂ
Sarcina este o obligație impusă donatarului în cazul acceptării donației. Simpla existență a unei sarcini nu ar putea duce la recalificarea contractului într-unul de schimb, spre exemplu. Contează, în primul rând, valoarea acestei sarcini în raport cu valoarea bunului donat.
Să zicem că primești, drept donație, un apartament în București, cu sarcina de a dona lunar pentru un an o sumă de bani către un ONG. Sau, donatorul îți donează apartamentul, dar cu sarcina de a avea grijă de el pentru o perioadă ori până la sfârșitul vieții.
Toate aceste clauze sunt legale și permise într-un contract de donație!
Așadar, sarcina trebuie să fie posibilă, deci să nu îți ceară luna de pe cer în schimbul apartamentului, să fie licită și să fie morală!
REVOCAREA DONAȚIEI
V-am spus deja mai sus că donația este, ca regulă, irevocabilă. Odată ce ai donat un bun nu poți spune „m-am răzgândit, nu mai vreau să te gratific”. Cu toate astea, la întrebarea „pot revoca o donație?” răspunsul ar trebui să fie tipic unui jurist: „depinde”.
Vorbim despre trei situații în care donația poate fi revocată:
- Donațiile între soți, făcute în timpul căsătoriei.
- Revocarea pentru ingratitudine.
- Revocarea pentru neexecutarea sarcinii
DONAȚIILE ÎNTRE SOȚI
În ceea ce privește prima situație, lucrurile nu sunt foarte complicate. Codul Civil spune, la art. 1.031, că: Orice donaţie încheiată între soţi este revocabilă numai în timpul căsătoriei.
Este deci o derogare de la regula din materia liberalităților. Practic, în această materie, regula este revocabilitatea. Se justifică prin faptul că aceste donații sunt animate, cel mai probabil, de sentimentul de iubire dintre soți. Legiuitorul a dorit ca acestea să poată fi retrase la fel de ușor cum sunt și oferite. Din acest motiv, art. 1.033 prevede o protecție suplimentară, respectiv nulitatea simulației în care donația reprezintă actul secret. Astfel, dacă soții ar încheia un contract de vânzare cu scopul de a eluda regula revocabilității donației, aceste acte ar fi nule.
REVOCAREA DONAȚIEI PENTRU INGRATITUDINE
Este o situație asemănătoare nedemnității succesorale, despre care am vorbit într-un articol trecut. Prin faptele sale, donatarul devine „nedemn” de a mai păstra bunul primit în donație, încălcându-și obligația (morală) de respect față de cel ce a renunțat la un bun în favoarea sa.
Codul Civil enumeră cazurile de revocare pentru ingratitudine în art. 1.023:
Donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:
a) dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.
Bineînțeles, o astfel de revocare nu poate avea loc decât prin intermediul instanței. Astfel, donatorul trebuie să se adreseze acesteia în termen (de prescripție) de un an din ziua în care a știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine.
În caz de revocare, donatarul va fi obligat să restituie bunul ori să plătească valoarea acestuia, în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă.
REVOCAREA DONAȚIEI PENTRU NEEXECUTAREA SARCINII
Evident, această cauză de revocare poate fi întâlnită numai în cazul unei donații cu sarcină. Conform art. 1.027 din Codul Civil:
(1) Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaţiei.
(2) În cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terţ, acesta poate cere numai executarea sarcinii.
(3) Dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea donaţiei se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată.
Iată, deci, care sunt acele situații în care răspunsul la întrebarea „pot revoca o donație?” este „depinde”.
CONCLUZIE
Donația este un contract foarte complex, cu implicații serioase în ceea ce privește patrimoniul unei persoane. Obligativitatea formei autentice notariale pentru donațiile clasice este fundamentată tocmai pe aceste implicații.
Rolul notarului în acest act este crucial, întrucât trebuie să le pună în vedere părților ce urmează să se întâmple prin încheierea unei donații: pierderea proprietății asupra bunului fără a câștiga nimic în schimb. De asta este foarte important ca notarul să se asigure că aceasta este cu adevărat voința părților, mai ales că, de regulă, donația este irevocabilă!
Distribuie pagina dacă ți s-a părut interesant!
StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept.
Trimite-ne articolul tău la adresa de email studreptblog@gmail.com