Ai luat cunoștință despre săvârșirea unei infracțiuni al cărei făptuitor îți este membru de familie sau iubitul/iubita ta. Ești obligat să depui mărturie? 

guestpost by
Dobre Andrei Bogdan


Nu uita că ne poți trimite articolul tău pe studreptblog@gmail.com!


În cadrul procesului penal, unul dintre cele mai folosite mijloace de probă ale organelor judiciare este reprezentat de declarații. Astfel, pot fi ascultați suspectul sau inculpatul, martorii dar și partea vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente. 

Pentru suspect sau inculpat, declarațiile judiciare reprezintă, ca regulă, o facultate a acestora, iar nu o obligație. Uzând de prezumția de nevinovăție dar și de dreptul la tăcere, organele judiciare au obligația, conform art. 83 lit. a) C.proc.pen, de a le pune în vedere suspectului sau inculpatului faptul că au posibilitatea de a nu da nicio declarație, aceasta din urmă putând fi folosită împotriva lor în cursul fazei urmăririi penale sau a judecății. Lipsa informării cu privire la dreptul la tăcere va conduce la declararea nulitații relative a declarației.  

În cazul martorilor, aceștia sunt obligați să răspundă întrebărilor organelor de cercetare penală sau procurorului. 

Martorul reprezintă persoana care, având cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă, este ascultată de către organele judiciare în această calitate.  

Persoanele care NU pot fi ascultate în calitate de martor sunt, conform art. 115 alin. 1 C. proc. pen. sunt (Orice persoană poate fi citată şi audiată în calitate de martor, cu excepţia părţilor şi a subiecţilor procesuali principali) părțile și subiecții procesuali principali. De asemenea, art. 2 al aceluiași articol menționează că: Persoanele care se află într-o situaţie ce pune la îndoială, în mod rezonabil, capacitatea de a fi martor pot fi audiate doar atunci când organul judiciar constată că persoana este capabilă să relateze în mod conştient fapte şi împrejurări de fapt conforme cu realitateaÎn această din urmă categorie vor fi incluse și persoanele ce au obligația să păstreze secretul profesional cu privire la faptele și împrejurările de care au luat cunoștință în exercițiul profesiei.  În cazul acestor persoane, legea interzice organelor judiciare să le asculte și să valorifice în cadrul procesului penal declarațiile astfel obținute.  

Pentru întrebarea din titlu, ne interesează martorii care pot refuza să ofere declarații în cauza penală, care sunt prevăzuți în Art 117, denumit sugestiv: Persoanele care au dreptul de a refuza să dea declaraţii în calitate de martor.

(1) Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane: 
a) soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului; 
b) persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau al inculpatului. 

(2) După comunicarea drepturilor şi obligaţiilor potrivit art. 120, organele judiciare comunică persoanelor prevăzute la alin. (1) dreptul de a nu da declaraţii în calitate de martor. 

(3) Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) sunt de acord să dea declaraţii, în privinţa acestora sunt aplicabile dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile martorilor. 

(4) Persoana care îndeplineşte una dintre calităţile prevăzute la alin. (1) în raport cu unul dintre suspecţi sau inculpaţi este scutită de obligaţia de a depune mărturie şi împotriva celorlalţi suspecţi sau inculpaţi, în cazul în care declaraţia sa nu poate fi limitată doar la aceştia din urmă.

Codul penal vine în sprijinul dispoziției mai sus menționate prin lămurirea termenului de membru de familie în cadrul art. 177:
(1) Prin membru de familie se înţelege: 
a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude; 
b) soţul; 
c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc. 

(2) Dispoziţiile din legea penală privitoare la membru de familie, în limitele prevăzute în alin. (1) lit. a), se aplică, în caz de adopţie, şi persoanei adoptate ori descendenţilor acesteia în raport cu rudele fireşti. 

Privitor la lit. c) al alin. 1, noțiunea de persoane care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţse referă la concubini, deci și logodnicii sau chiar și persoanele care formeaza un cuplu, cu condiția ca aceștia din urmă să întreprindă o relaționare asemănătoare soților și să conviețuiască.  

Trebuie avut în vedere faptul că vor putea refuza numai persoanele limitativ enumerate în art. 117 C.proc.pen coroborat cu art. 177 C.pen. , iar nu orice rudă a suspectului sau inculpatului. Astfel, nu va putea fi exclus de la obligația de a oferi declarații în calitate de martor unchiul suspectului sau inculpatului. De asemenea, vor putea să refuze ascultarea în calitate de martori numai rudele suspectului sau inculpatului, nu și ai altor subiecți procesuali, precum persoana vătămată, parte civilă, partea responsabilă civilmente, în cazul acestora persistând obligația de a oferi declarații. 

Legiuitorul, făcând posibil refuzul persoanelor mai sus menționate în a da declarații în calitate de martori împotriva suspectului sau inculpatului a avut la bază rațiuni de ordin moral și social, fiind greu de crezut că cineva ar dori să depună marturie împotriva unui membru de familie, contribuind astfel la strângerea probelor în acuzare împotriva acestuia care vor putea rezulta într-o eventuală trimitere în judecată sau chiar o condamnare la o pedeapsa privativă de libertate. De asemenea, la fel de improbabil este și faptul că o posibilă declarație obținută de la rudele făptuitorului va fi una veridică, conformă realității. 

Totuși, dacă aleg să depună marturie, aceștia nefiind incompatibili cu calitatea de martori, membrii de familie evidențiați în art. 117 C.proc. pen. nu pot oferi informații mincinoase în legătură cu fapta, incomplete sau piste false organelor judiciare. Acest aspect rezultă din faptul că, odată ce au  acceptat să participe în calitate de martori, procedura va fi cea generală din punct de vedere al audierii, prevăzută în cadrul art. 122 C. proc. pen. Modul de audiere a martorului:

(1) Fiecare martor este audiat separat şi fără prezenţa altor martori. 
(2) Martorul este lăsat să declare tot ceea ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus, apoi i se pot adresa întrebări. 
(3) Martorului nu i se pot adresa întrebări privind opţiunile politice, ideologice sau religioase ori alte circumstanţe personale şi de familie, cu excepţia cazului în care acestea sunt strict necesare pentru aflarea adevărului în cauză sau pentru verificarea credibilităţii martorului.

De asemenea, conform art. 121, martorul va fi ținut să depună jurământ sau declarație solemnă cu privire la veridicitatea celor declarate. Astfel, aceste persoane se vor putea face vinovate, în urma audierii, de infracțiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută la art. 273 C. pen.  

Conform rațiunii legiuitorului român de a nu pune într-o situație ingrată relațiile de familie, comuniunea și încrederea dintre cei care au săvârșit infracțiunea și rudele acestora, chiar în conținutul constitutiv al anumitor infracțiuni prevăzute de către codul penal se prevăd cauze de nepedepsire a membrilor de familie. Cu titlu de exemplu, menționăm infracțiunea de favorizare a făptuitorului:  

Art. 269 Favorizarea făptuitorului 

(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. 

Cauza de nepedepsire fiind prevăzută la alin. 3) al aceluiași articol: 

(3) Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.


DESPRE AUTOR

Mă numesc Dobre Andrei Bogdan, sunt student al Facultății de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu” din București, în anul IV. În cadrul facultății, dar și în viitoarea carieră juridică, principalul meu domeniu de interes este Dreptul Penal, însă nu exclud posibilitatea unei avocaturi de civil. Mereu am fost pasionat de latura juridică a vieții cotidiene, de la înțelegerea mecanismelor de încheiere a contractelor și până la cel al infracțiunilor sau contravențiilor, informații și aspecte ce ne înconjoară și cu care intrăm în contact zilnic. Astfel, este mereu o plăcere pentru mine ca atunci când obțin o informație juridică care ar putea fi de interes și pentru cei din jurul meu, să o împart. De aici și colaboararea cu cei de la StuDrept Blog.


Distribuie articolul dacă ți s-a părut interesant!


StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept.
Trimite-ne articolul tău la adresa de email studreptblog@gmail.com


Susține și tu StuDrept Blog pe Patreon pentru content exclusiv și acces la draft-uri
sau printr-o donație unică!

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x
%d blogeri au apreciat: