Câteva aspecte despre concursul de infracțiuni…

guestpost by
Dobre Andrei Bogdan


Nu uita că ne poți trimite articolul tău pe studreptblog@gmail.com!

Pentru situația în care nu te mulțumești cu săvârșirea unei singure infracțiuni și alegi ca activitatea ta ilicită să meargă mai departe până când, într-un final, ești prins de către organele judiciare și pedepsit.

Chiar dacă începutul acestui articol pare a fi scris într-o tentă ironică, nu puține au fost cazurile în practică în care o persoana a săvârșit chiar și 4 infracțiuni până să ajungă în fată instanței de judecată. Acest lucru poate avea loc prin simplul fapt că organele judiciare nu descoperă fapta imediat după ce aceasta a fost săvârșită, mulți dintre cei care fac din săvârșirea de infracțiuni un obicei aflându-se în aceasta situație.

Totuși, cum funcționează această instituție a dreptului penal? În primul rând, așa cum am exprimat și în rândurile anterioare, situația premisă este aceea a săvârșirii a două sau mai multor infracțiuni de către aceeași persoană până a fi condamnată definitiv pentru una dintre ele. Dacă ar fi fost condamnată pentru o infracțiune, iar mai apoi ar săvârși una nouă, ne-am afla în ipoteza recidivei postcondamnatorii. Așadar, un prim element esențial este acela al lipsei unei condamnări pentru oricare dintre infracțiunile săvârșite. O altă condiție este aceea a identității persoanei care săvârșește infracțiunile (subiectul activ al acestora). Totuși, acesta nu trebuie să aibă neapărat calitatea de autor, putând acționa și în calitate de instigator sau complice. Astfel, legiuitorul urmărește sancționarea mai dură a persoanei care, indiferent de calitatea sa, participă la săvârșirea mai multor infracțiuni până să fie condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele.

De cele mai multe ori, conform art. 38 alin. 1 Cod Penal, rațiunea pentru care cei care săvârșesc două sau mai multe infracțiuni este pentru a putea comite o altă infracțiune sau pentru a ascunde săvărșirea unei alte infracțiuni. Un exemplu în acest sens este cazul în care un hoț, fiind surprins de către un paznic, îl omoara pe acesta din urmă pentru a nu se putea descoperi săvârșirea primei fapte. De asemenea, infractorul poate sustrage cheia din buzunarul unei persoane pentru ca mai apoi să pătrundă în domiciliul acesteia și să sustraga bunuri.

Tipurile concursului de infracțiuni sunt cel formal și cel real.
Astfel, în cazul concursului formal, o singură acțiune a făptuitorului, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează concursul mai multor infracțiuni. Un exemplu în acest sens este acțiunea de amenințare a mai multor persoane de către un bărbat mascat pentru a le sustrage telefoanele. În acest caz, există o singură acțiune de amenințare asupra victimelor, însă, în funcție de numărul acestora din urmă, vom avea tot atătea infracțiuni de tâlhărie (art. 233 Cod Penal).

Concursul real de infracțiuni, având o pondere mai mare în practică decât cel formal, constă în săvârșirea mai multor acțiuni, fiecare dintre acestea reprezentând individual o infracțiune. De exemplu, făptuitorul pătrunde fără drept în domiciliul unei persoane. În acest caz ne aflăm în fața infracțiunii de violare de domiciliu (art. 224 Cod Penal). Fiind în relații conflictuale cu proprietarul imobilului, începe să distruga mobilierul, săvârșind astfel infracțiunea de distrugere (art. 253 Cod Penal). Totuși, între timp, se întoarce și proprietarul. Făptuitorul îl lovește pe acesta din urmă pentru a putea scăpa din domiciliul în care a pătruns abuziv și pe care l-a distrus. În acest caz, comite infracțiunea de loviri sau alte violențe (art. 193 Cod Penal).

Cum se pedepsește concursul de infracțiuni în dreptul nostru penal?

Fiecare dintre noi a urmărit cel puțin o dată un film american în care are loc un proces, iar infractorul ajunge să fie condamnat și la 30.000de ani de închisoare. Este cazul unui violator de minori din statul Oklahoma din Statele Unite ale Americii, care, pentru fiecare dintre cele 6 victime ale sale, a fost condamnat la câte 5.000 de ani de închisoare. Acest lucru este posibil prin faptul că, în sistemul de drept anglo-saxon, sistemul de stabilire al pedepsei este cel al cumului aritmetic. Astfel, prin ipoteză, dacă făptuitorul a săvârșit patru infracțiuni de omor, fiind condamnat pentru fiecare dintre ele la pedeapsa închisorii de 20 ani, va rezulta o pedeapsă de 80 ani.

Lucrurile stau diferit în sistemul nostru penal, legiuitorul stabilind sistemul cumulului juridic. În acest caz, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte, urmând ca infractorul să o execute pe cea mai gravă dintre aceastea, la care se va adăuga un spor de pedeapsă de o treime din celelalte pedepse. Drept exemplu, dacă avem o infracțiune de furt și una de omor calificat pentru a ascunde furtul, prin ipoteză instanța va stabili pentru furt, sancționat de art. 228 Cod Penal cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă, pedeapsa cu închisoarea de 3 ani, iar pentru omor calificat (art 189, alin. 1 lit d) săvârșit pentru ascunderea unei infracțiuni) este sancționat de legea penală cu pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii de la 15 la 25 ani. Prin ipoteză, instanța aplică pedeapsa de 12 ani. În acest caz, pedeapsa mai gravă este, bineînțeles, cea de 12 ani, la care se va adăuga o treime din pedeapsa de 3 ani aplicată pentru furt, adică 1 an. Pedeapsa rezultantă a concursului de infracțiuni va fi de 13 ani.

Totuși, lucrurile vor sta diferit în cazul în care pentru una dintre infracțiuni instanța aplică pedeapsa detențiunii pe viață. În acest caz va opera sistemul absorbției, înglobând și celelalte pedepse. Astfel, în exemplul de mai sus, dacă, pentru omorul calificat, instanța ar fi aplicat pedeapsa detențiunii pe viată, pedeapsa pentru furt ar fi fost integrată în aceasta. Rațiunea este că deja inculpatul va sta în spatele gratiilor, teoretic, până la o vârstă foarte înaintată sau chiar până la finalul vieții. La polul opus, în sistemul anglo-saxon, am fi putut avea pedeapsa detențiunii pe viată și 3 ani de închisoare pentru furt.


De la același autor:

Distribuie articolul dacă ți s-a părut interesant!


StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept.
Trimite-ne articolul tău la adresa de email studreptblog@gmail.com


Susține și tu StuDrept Blog pe Patreon pentru content exclusiv și acces la draft-uri
sau printr-o donație unică!

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x
%d blogeri au apreciat: