Grile- Civil. Reale și Obligații

Grile Licență UniBuc CIVIL – REALE și OBLIGAȚII

Colecție de grile din materia dreptului civil: reale și obligații. Grilele sunt extrase din examenele anterioare!

1 / 34

1. În materia dreptului de proprietate:

a) culegerea fructelor reprezintă o prerogativă a dispoziţiei materiale

b) culegerea productelor reprezintă o prerogativă a folosinţei;

c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă

2 / 34

2. În materia uzucapiunii de 30 de ani:

a) nu este necesar ca posesia să fie utilă;

b) nu este necesar ca posesia să fie de bună-credinţă;

c) niciuna din cele două variante nu este corectă

3 / 34

3. Potrivit dispoziţiilor Codului civil, depăşirea inconvenientelor normale ale vecinătăţii:

a) reprezintă o limită legală stabilită în interes privat;

b) se sancţionează în temeiul abuzului de drept;

c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

4 / 34

4. În domeniul pactelor comisorii:

a) acestea reprezintă o clauză contractuală stipulată exciusiv în favoarea creditorului;

b) instanţa de judecată pronunţă rezoluţiunea;

c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

5 / 34

5. În materia rezoluţiunii:

a) caracterul însemnat al neexecutării nu trebuie îndeplinit întocmai în cazul contractelor cu executare succesivă, dacă neexecutarea este repetată;

b) creditorul este îndreptăţit să emită declaraţia de rezoluţiune exclusiv în ipoteza unei clauze contractuale exprese în acest sens;

c) niciuna din cele două variante nu este corectă.

6 / 34

6. Gestiunea de afaceri:

a) presupune existenţa unui contract între gerant şi gerat;

b) exclude, potrivit Codului civil, posibilitatea ca geratul să cunoască existenţa gestiunii;

c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă

7 / 34

7. Este adevărată următoarea susţinere:

a) în materia uzucapiunii tabulare, este necesar ca buna-credinţă să existe atât în momentul înregistrării cererii de înscriere cât şi în momentul intrării în posesie;

b) în materia uzucapiunii de 30 de ani, este indiferentă utilitatea posesiei;

c) sancţiunile pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate sunt nulitatea contractului în care este stipulată respectiva clauză şi rezoluţiunea contractului subsecvent.

8 / 34

8. Contractul de vânzare-cumpărare al unui bun aflat în coproprietate pe cote-părţi obişnuită realizat cu încălcarea regulii
unanimităţii:

a) este inopozabil coproprietarului care nu a consimţit la încheierea lui;

b) este revocabil, în funcţie de buna sau reaua-credinţă a cumpărătorului

c) este anulabil.

9 / 34

9. În domeniul clauzei penale:

a) alegerea dintre executarea silită şi clauza penală aparţine atât creditorului cât şî debitorului;

b) dacă este stipulată pentru întârzierea în neexecutarea obligaţiei poate fi cumulată cu executarea silită;

c) instanţa de judecată poate interveni, potrivit Codului civil, în sensul majorării clauzei penale, la cererea creditorului.

10 / 34

10. În materia daunelor-interese:

a) acestea se evaluează numai pe cale judiciară sau convenţională, independent de obiectul obligaţiei contractuale neexecutate;

b) clauza penală reprezintă o modalitate de evaluare convenţională şi anticipată a daunelor interese;

c) atunci când sunt stabilite pe cale judiciară, instanţa aplică aceeaşi regulă pentru repararea prejudiciilor previzibile şi imprevizibile cauzate prin neexecutarea unei obligaţii contractuale.

11 / 34

11. În materia coproprietăţii obişnuite pe cote-părţi:

a) actul care urmăreşte exclusiv înfrumuseţarea bunului comun trebuie efectuat cu respectarea regulii majorităţii, potrivit Codului civil;

b) coproprietarii nu pot deroga de la regulile prevăzute de Codul civil pentru efectuarea actelor juridice asupra bunului comun;

c) este prevăzută posibilitatea de suplinire de către instanţă a consimţământului unui coproprietar care se opune în mod abuziv la încheierea unui act de administrare indispensabil menţinerii utilităţii bunului

12 / 34

12. Riscul pieirii fortuite a bunului în contractele sinalagmatice translative de proprietate:

a) este suportat de creditorul obligaţiei de predare a bunului, dacă acesta a fost pus în întârziere

b) este suportat de debitorului obligaţiei de predare a bunului, tară posibilitatea de derogare printr-o clauză expresă contrară

c) niciuna din cele două variante nu este corectă.

13 / 34

13. Acţiunea în revendicare mobiliară:

a) are caracter imprescriptibil şi personal;

b) presupune aceleaşi cerinţe de probă ca acţiunea în revendicare imobiliară;

c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

14 / 34

14. În materia faptelor licite:

a) îmbogăţirea fără justă cauză nu este reglementată expres ca un izvor de obligaţii, dar se aplică cu titlu de principiu de drept;

b) există prezumţia absolută că o plată este făcută cu intenţia de a stinge o datorie;

c) diligenţa datorată de gerant este cea pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale.

15 / 34

15. În materia limitelor dreptului de proprietate:

a) judiciare, instanţa intervine indiferent de gravitatea sau caracterul inconvenientelor apărute în stare de vecinătate;

b) dreptul de trecere ia naştere numai prin încheierea unei convenţii între proprietarii vecini;

c) proprietarul poate consimţi la limitarea dreptului său cu respectarea rigorilor principiului libertăţii contractuale.

16 / 34

16. Acţiunea în revendicare este:

a) absolută, reală, imprescriptibilă;

b) petitorie, reală, imprescriptibilă;

c) reală, posesorie, imprescriptibilă.

17 / 34

17. Proprietatea periodică:

a) presupune exercitarea succesivă şi repetitivă a atributului dispoziţiei juridice;

b) poate avea ca izvor uzucapiunea;

c) are ca izvor unic actul juridic.

18 / 34

18. În materia plăţii nedatorate:

a) este necesară cerinţa erorii solvens-ului, în toate situaţiile;

b) restituirea plăţii nedatorate urmează regulile de la restituirea prestaţiilor;

c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

19 / 34

19. În materia executării obligaţiilor:

a) creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia, indiferent de felul acesteia;

b) constrângerea debitorului de către creditor de a executa obligaţia în natură reprezintă, potrivit Codului civil, o manifestare a executării prin echivalent a debitorului;

c) Codul civil nu prevede condiţia prejudiciului atunci când sunt executate silit în natură.

20 / 34

20. În materia dreptului de proprietate privată:

a) dispoziţia materială se manifestă prin culegerea atât a fructelor, cât şi a productelor;

b) caracterul perpetuu al dreptului justifică imprescriptibilitatea acţiunii în revendicare;

c) caracterul exclusiv al dreptului justifică imprescriptibilitatea acţiunii în revendicare.

21 / 34

21. Pactul comisoriu:

) poate fi invocat fíe de creditor, fie de debitor

b) reprezintă clauza prin care creditorul solicită daune-interese în caz de neexecutare a obligaţiei

c) poate opera diferit în funcţie de necesitatea punerii în întârziere.

22 / 34

22. Potrivit dispoziţiilor Codului civil, îmbogăţirea fără justă cauză reprezintă:

a) un principiu de drept, fără reglementare detaliată;

b) un fapt juridic ilicit;

c) un izvor de obligaţii, expres reglementat.

23 / 34

23. În materia rezoluţiunii:

a) dacă este judiciară, instanţa va respinge automat cererea de chemare în judecată pe motiv de nepunere formală prealabilă în întârziere a debitorului de către creditor;

b) vinovăţia debitorului în neexecutarea obligaţiei reprezintă o condiţie de fond;

c) dacă este unilaterală, va produce efecte între părţi sub condiţia comunicării declaraţiei de rezoiuţiune către debitor.

24 / 34

24. Fructele produse de un bun:

a) în stare de coproprietate obişnuită pe cote-părţi se cuvin coproprietarilor în mod egal;

b) se cuvin numai proprietarului de bună-credinţă;

c) se culeg de către proprietar prin manifestarea atributului folosinţei.

25 / 34

25. Proprietatea comună:

a) în devălmăşie, poate avea ca izvor, în mod exclusiv, un act juridic;

b) obişnuită pe cote-părţi, permite încheierea unui contract de locaţiune cu durata de 2 ani cu respectarea regulii majorităţii;

c) forţată pe cote-părţi, presupune întotdeauna un raport de accesorialitate între bunul comun şi bunul principal, indiferent de formele acestui tip de coproprietate.

26 / 34

26. În domeniul limitării dreptului de proprietate:

a) dreptul de trecere al proprietarului fondului lipsit de acces la drumul public poate lua naştere exclusiv printr-o hotărâre judecătorească;

b) domeniul clauzei de inalienabilitate este format exclusiv din contractele translative de proprietate;

c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă

27 / 34

27. Acţiunea în revendicare imobiliară:

a) presupune condiţii diferite de probaţiune, după cum imobilele sunt înscrise sau nu în cartea funciară;

b) are aceleaşi condiţii de probă cu acţiunea în revendicare mobiliară;

c) presupune ca instanţele să procedeze la compararea titlurilor pentru ipoteza imobilelor înscrise în cartea funciară.

28 / 34

28. În domeniul daunelor-interese contractuale:

a) este necesară dovada culpei debitorului;

b) este necesară dovada intenţiei debitorului, în caz de neexecutare cu rea-intenţie

c) forma vinovăţiei debitorului nu prezintă nicio importanţă pentru creditor

29 / 34

29. Clauza de inalienabilitate:

a) reprezintă o limită judiciară a dreptului de proprietate;

b) în materie imobiliară, neîndeplinirea formalităţii de publicitate nu influenţează producerea efectelor clauzei între înstrăinător (stipulantui clauzei) şi dobânditor (destinatarui clauzei);

c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

30 / 34

30. În ipoteza clauzei penale:

a) trebuie verificate condiţiile acordării de daune-interese, mai puţin condiţia prejudiciului;

b) chiar dacă a fost stipulată pentru neexecutare obligaţiei la timp, aceasta nu se poate cumula cu executarea silită în natură;

c) niciuna din cele două variante nu este corectă.

31 / 34

31. Acţiunea în revendicare este:

a) absolută, reală, imprescriptibilă;

b) petitorie, reală, imprescriptibilă;

c) reală, posesorie, imprescriptibilă.

32 / 34

32. În materia modalităţilor dreptului de proprietate:

a) se prezumă egalitatea cotelor dreptului de proprietate în cazul proprietăţii devălmaşe

b) coproprietarii pot încheia contractele de administrare a coproprietăţii potrivit regulii majorităţii

c) coproprietarii pot încheia acte care urmăresc înfrumuseţarea bunului potrivit regulii unanimităţii.

33 / 34

33. În materia răspunderii contractuale:

a) daunele-interese pot fi acordate exclusiv cu titlu de sancţiune sau remediu principal

b) o clauză de exonerare de răspundere produce efecte numai în ipoteza culpei debitorului;

c) nu se repară niciodată prejudiciul imprevizibil.

34 / 34

34. Dreptul de proprietate privată:

a) aparţinând statului şi unităţilor administrativ teritoriale are un regim special de exercitare şi protecţie;

b) este opozabil relativ (inter partes};

c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

Your score is

The average score is 51%

0%

Distribuie: