Grile - Procedură Penală

Grile Licență UniBuc PROCEDURĂ PENALĂ

Colecție de grile din materia procedurii penale I și II. Grilele au fost extrase din examenele de licență anterioare!

1 / 30

1. În cauzele în care procurorul efectuează obligatoriu urmărirea penală:

a) fiind o competenţă materială exclusivă a procurorului, toate actele de urmărire penală necesare rezolvării cauzei vor fi efectuate numai de procuror, sub sancţiuneâ nulităţii absolute;

b) procurorul poate totuşi, în condiţiile legii, delega prin ordonanţă ca organul de cercetare penală să efectueze unele acte de urmărire penală;

c) delegarea privind efectuarea unor acte de cercetare penală^ste permisă, însă numai cu avizul procurorului ierarhic superior.

2 / 30

2. În cadrul dezbaterilor, preşedintele completului dă cuvântul pentru a pune concluzii procurorului, persoanei vătămate,
celorlalte părţi, cu precizarea că:

a) durata concluziilor acestora nu poate fi limitată de instanţă, întrucât ar afecta exerciţiul dreptului la apărare;

b) dezbaterile nu pot fi întrerupte, având caracter continuu;

c) preşedintele completului poate totuşi să îl întrerupă pe cel care are cuvântul dacă, în susţinerile lui, depăşeşte limitele cauzei.

3 / 30

3. Cererea de amânare a executării pedepsei închisorii:

a) poate fi făcută numai de condamnat, soţul sau rudele apropiate acestuia;

b) nu poate fi retrasă de cel care a formulat-o;

c) în cazul în care este admisă şi se dispune amânarea executării pedepsei, hotărârea de amânare este executorie de la data pronunţării.

4 / 30

4. În cauzele în care inculpatul este minor:

a) judecata acestor cauze se face de urgenţă şi cu precădere;

b) se dispune efectuarea referatului de evaluare de către instanţă, numai daca aceasta consideră necesar pentru soluţionarea cauzei;

c) completul de judecată este alcătuit de judecători specializaţi, iar cauzele cu minori se judecă potrivit unor reguli de competenţă specială.

5 / 30

5.

Suspendarea urmăririi penale:

a) se dispune de procuror sau organul de cercetare penală, prin ordonanţă motivată

b) întrucât suspectul sau inculpatul nu poate participa la urmărire, pe perioada suspendării, este interzisă efectuarea tuturor actelor de urmărire penaiă;

c) se dispune şi pe perioada desfăşurării procedurii de mediere, potrivit legii.

6 / 30

6. Măsura preventivă a controlul judiciar:

a) în cursul urmăririi penale,poate fi dispusă faţă de suspect sau inculpat, numai de judecătorul de drepturi şi libertăţi;

b) în cursul judecăţii, instanţa poate dispune luarea acestei măsuri faţă de inculpat pe o durată ce nu poate depăşi 60 zile;

c) nu poate fi dispusă în procedura camerei preliminare.

7 / 30

7. Persoanei care a dobândit calitatea de suspect în condiţiile legii, i se aduce la cunoştinţă această calitate de organul de
urmărire penală:

a) înainte de prima sa audiere;

b) după prima sa audiere, când i se aduc la cunoştinţă fapta şi încadrarea juridică dată acesteia

c) are loc, în toate cazurile, în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

8 / 30

8. Măsurile asigurătorii dispuse în cauzele penale:

a) dacă sunt dispuse în cursul urmăririi penale, contestaţia introdusă împotriva luării acestora este soluţionată în toate cazurile de judecătorul de drepturi şi libertăţi;

b) dacă sunt dispuse de instanţa de judecată, contestaţia introdusă împotriva măsurii nu suspendă executarea acesteia;

c) măsurile asigurătorii nu pot fi dispuse în procedura camerei preliminare.

9 / 30

9. Cererea de amânarea executării pedepsei închisorii:

a) poate fi introdusă numai de cel care a fost condamnat prin hotărâre definitivă;

b) hotărârea prin care instanţa competentă se pronunţă asupra cererii de amânarea executării pedepsei nu este supusă căilor de atac;

c) poate fi retrasă de cei care a formulat-o, în condiţiile legii.

10 / 30

10. Dacă inculpatul AB, condamnat în primă instanţă la o pedeapsă privativă de libertate pentru comiterea infracţiunii de
furt calificat:

a) declară apel în termen, instanţa de apel poate dispune, dacă consideră necesar, suspendarea executării pedepsei;

b) declară apel şi este arestat în cauză, în caz de desfiinţarea hotărârii atacate, instanţa de apel poate menţine măsura arestării preventive dispusă în cauză;

c) declară apel, acesta îl poate retrage sau renunţa la apel, în condiţiile legii.

11 / 30

11. În ceea ce priveşte apelul, cale ordinară de atac:

a) poate fi declarat pe latură penală numai de inculpat şi persoana vătămată;

b) în cazul inculpatului, apelul poate fi declarat şi de către soţul acestuia;

c) se poate renunţa la apel, până la încheierea dezbaterilor la instanţa de apel.

12 / 30

12. Asupra recuzării persoanei care efectuează urmărirea penală în cauzele penale, decide:

a) judecătorul de drepturi şi libertăţi;

b) procurorul care supraveghează urmărirea penală în cauză;

c) procurorul ierarhic superior celui care efectuează supravegherea în cauză.

13 / 30

13. Referitor la deliberarea şi pronunţarea hotărârilor judecătoreşti în materie penală:

a) prima instanţă poate pronunţa o sentinţă şi în cazul în care se dezînvesteşte, fără a soluţiona cauza;

b) deliberarea are loc în secret, la deliberare iau parte doar judecătorii în faţa cărora au avut loc dezbaterile, completul deliberând mai întâi asupra chestiunilor de drept, apoi asupra celor de fapt;

c) pronunţarea hotărârii se face de către membrii completului, întotdeauna în şedinţă publică, în prezenţa obligatorie a inculpatului, dacă este arestat în cauză.

14 / 30

14. Referitor la deliberarea şi pronunţarea hotărârilor judecătoreşti:

a) acestea au loc întotdeauna în ziua în care au avut loc dezbaterlle;

b) completul deliberează mai întâi asupra chestiunilor de fapt, şi apoi asupra chestiunilor de drept;

c) după deliberare, hotărârea se pronunţă în şedinţă publică sau, după caz, în cameră de consiliu, de către unul dintre membrii completului.

15 / 30

15. Referitor la calea de atac împotriva actelor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale:

a) dacă măsura este dispusă de organul de urmărire penală, contestaţia este rezolvată întotdeauna de prim procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul ierarhic superior;

b) în cazul în care măsura este dispusă de judecătorul de drepturi şi libertăţi, contestaţia este rezolvată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa ierarhic superioară, însă contestaţia nu este suspensivă de executare;

c) hotărârea judecătorului competent prin care s-a dispus asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale poate fi contestată de părţile în cauză, în termen de 3 zile de la pronunţarea acesteia.

16 / 30

16. Clasarea cauzei:

a) se dispune numai dacă se constată de procuror unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1 C.proc.pen.;

b) se dispune dacă se constată faptul că nu există interes public în urmărirea faptei sesizate;

c) se dispune de procuror prin ordonanţă care poate cuprinde, dacă este cazul, şi dispoziţii privind menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză

17 / 30

17. Au dreptul de a refuza să declare ca martor în procesul penal:

a) numai ascendenţii şi descendenţii în linie dreaptă ai inculpatului, fraţii şi surorile acestuia;

b) soţul, ascendenţii şi descendenţii suspectului, inculpatului sau persoanei vătămate;

c) persoana care a avut calitatea de soţ ai inculpatului sau al suspectului.

18 / 30

18. În procedura soluţionării cererii de recuzare a judecătorului care face parte din completul de judecată în cauzele
penale:

a) dacă apreciază necesar soluţionării cererii, completul de judecată competent să soluţioneze cererea poate efectua orice verificări, asculta procurorul, părţile, persoana recuzată;

b) în caz de admitere a cererii de recuzare, toate actele sau măsurile dispuse în cauză sunt desfiinţate de drept;

c) hotărârea prin care s-a dispus admiterea cererii de recuzare este supusă apelului, odată cu sentinţa pronunţată în cauză.

19 / 30

19. În cazul trimiterii în judecată a inculpatului minor AB pentru comiterea infracţiunii de furt:

a) asistenţa juridică pentru inculpat este obligatorie în cursul judecăţii, numai dacă la data sesizării instanţei, acesta era arestat preventiv;

b) chiar dacă este minor, inculpatul AB poate solicita, în condiţiile legii, ca judecata sa să se desfăşoare potrivit procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii, dacă există şi încuviinţarea reprezentantului său legal;

c) dacă în timpul judecăţii inculpatul minor împlineşte vârsta de 18 ani, judecata în continuare se va desfăşura potrivit procedurii obişnuite.

20 / 30

20. Măsurile asigurătorii în procesul penal:

a) pot fi dispuse numai de judecător, în condiţiile legii;

b) sunt obligatorii, conform legii, în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă;

c) încheierea judecătorului prin care sunt dispuse măsurile asigurătorii nu este supusă căilor de atac.

21 / 30

21. Acordul de recunoaşterea vinovăţiei:

a) dacă a fost încheiat cu mai mulţi inculpaţi din aceeaşi cauză, instanţa îl poate admite numai cu privire la unii dintre aceştia;

b) poate fi încheiat numai cu privire la unele fapte săvârşite de inculpat, doar în cazul în care pentru celelalte fapte s-a dispus clasarea;

c) este respins de instanţă, dacă inculpatul declară în cursul judecăţii că îşi retrage consimţământul valabil dat la încheierea acestuia.

22 / 30

22. Constituie act procesual, în sensul legii procesual penale:

a) ascultarea unui martor;

b) încuviinţarea de probatorii de către instanţa de judecată;

c) efectuarea unei percheziţii.

23 / 30

23. Potrivit normelor care reglementează disjungerea cauzelor penale:

a) disjungerea poate fi dispusă conform legii, numai cu privire la unii dintre inculpaţii din cauză, fără a putea fi disjunsă, dacă în cauză au fost săvârşite mai multe infracţiuni, cu privire la unele dintre aceste infracţiuni;

b) în condiţiile legii, disjungerea poate fi dispusă cu privire la unii dintre inculpaţi sau la unele dintre infracţiuni;

c) disjungerea poate fi dispusă numai din oficiu de instanţă, prin încheiere, supusă contestaţiei în termen de 3 zile de la pronunţare.

24 / 30

24. În cauzele penale, asistenţa juridică este obligatorie:

a) pentru suspect sau inculpat, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, în tot cursul procesului;

b) pentru persoana vătămată sau partea civilă, dacă este o persoană fără capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă;

c) numai pentru suspect sau inculpat şi numai în cazul în care este arestat preventiv, chiar în altă cauză.

25 / 30

25. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei:

a) poate fi iniţiat numai de procuror, întrucât acesta este titularul acţiunii penale

b) este supus cenzurii judecătorului de cameră preliminară numai în ceea ce priveşte legalitatea condiţiilor încheierii;

c) poate fi încheiat şi de inculpatul minor cu încuviinţarea reprezentantului legal, în condiţiile legii.

26 / 30

26. Potrivit legii procesual penale, au calitatea de parte în procesul penal:

a) inculpatul, persoana vătămată, partea responsabilă civilmente;

b) numai inculpatul şi persoana vătămată;

c) inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente.

27 / 30

27. Referitor la percheziţia domiciliară:

a) în cursul urmăririi penale, cererea de încuviinţarea percheziţiei se soluţionează de judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cameră de consiliu, fără citarea părţilor şi cu participarea obligatorie a procurorului;

b) în cursul judecăţii, se dispune numai în vederea punerii în executare a mandatului de executare al inculpatului;

c) percheziţia domiciliară se efectuează întotdeauna de organul judiciar care a dispus încuviinţarea acesteia.

28 / 30

28. Măsurile preventive privative de libertate:

a) pot fi dispuse numai dacă din probe rezultă bănuiala rezonabilă că o persoană a săvârşit infracţiunea;

b) se pot dispune numai faţă de inculpat;

c) dacă măsura preventivă este dispusă de organul de cercetare potrivit competenţelor sale, acesta are obligaţia să-l informeze pe procuror despre luarea măsurii, în condiţiile legii.

29 / 30

29. Strămutarea cauzelor penale:

a) poate fi cerută de părţi, persoana vătămată dar şi de procuror;

b) hotărârea instanţei care soluţionează cererea de strămutare poate fi atacată cu apel, în 10 zile de la pronunţare;

c) este posibilă, potrivit legii, numai în cursul judecăţii în primă instanţă, nefiind posibilă ia judecata în apei.

30 / 30

30. Au dreptul de a refuza să declare ca martor în cauzele penale:

a) ascendenţii şi descendenţii în linie dreaptă ai părţilor în cauză;

b) numai ascendenţii şi descendenţii în linie dreaptă ai persoanei vătămate şi inculpatului în cauză;

c) soţul inculpatului poate refuza să declare ca martor, acesta putând fi audiat ca martor doar dacă este de acord să dea declaraţie.

Your score is

The average score is 69%

0%

Distribuie: