Un articol de
Mariana Titirișcă
Având în vedere că România este un stat democratic de mai bine de un deceniu, separarea puterilor reprezintă modelul de guvernare la nivelul statului. Astfel, puterea se împarte în 3 tipuri de entități, EXECUTIV, LEGISLATIV și JUDECĂTORESC.
Cine adoptă legile ?
Conform art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a statului. Funcţia principală a Parlamentului este aceea de a dezbate şi adopta legi, hotărâri şi moțiuni, în urma obținerii unui vot de aprobare din partea majorității membrilor.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI este bicameral și alcătuit din: CAMERA DEPUTAȚILOR și SENAT
Membrii acestora sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
Cine poate propune o lege în România?
- Orice cetățean român, dar este nevoie de 100.000 de semnături ale românilor care au domiciliul din cel puțin un sfert din județele țării, (minim 14 județe), iar în fiecare dintre acestea, plus din București, trebuie să semneze cel puțin 5.000 de persoane în sprijinul inițiativei.
- Guvernul României. Membrii guvernului pot face inițiative legislative pe care le vor transmite Parlamentului.
- Deputații si senatorii.
- Președintele țării, dar doar în cazul legilor de modificare a Constituției, la propunerea Guvernului, a cel puțin un sfert din numărul deputaților sau senatorilor sau a 500.000 de cetățeni din cel puțin jumătate dintre județele țării (minim 21 de județe), și în fiecare dintre acestea trebuie strânse cel puțin 20.000 de semnături.
Ce fel de propuneri legislative există?
Propunerile de lege ale Guvernului sunt trimise spre analiza parlamentarilor, care, mai departe, le analizează și iau o decizie în privința lor. Guvernul adoptă doar hotărâri și ordonanțe, simple sau de urgență.
Parlamentul adoptă:
1. LEGI CONSTITUȚIONALE
(cele prin care se revizuiește Constituția)
2. LEGI ORGANICE
(cele care reglementează un număr limitat de aspecte importante privind statul)
Printre domeniile rezervate legii organice se numără sistemul electoral, funcționarea partidelor politice, organizarea referendumului, starea de asediu și starea de urgență, legislația privind raporturile de muncă, statutul minorităților.
3. LEGI ORDINARE
(domeniile care nu sunt rezervate legilor organice aparțin legilor ordinare)
Cum se adoptă legile?
Inițial, proiectele de lege parcurg un traseu, fie în Camera Deputaților, fie la Senat, unde sunt discutate de parlamentarii care fac parte din comisiile de specialitate, după care se acordă în plen vot pe articole.
Cel mai important vot este cel pe proiectul final de lege, după ce a fost dat votul pe toate articolele care o compun.
1. Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor Parlamentului (Camera Deputaților și Senat) se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.
2. Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.
3. La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
Dupa vot, dacă este aprobată, legea trebuie promulgată.
Notă: există și situații în care prima cameră sesizată este Camera Deputaților. Situația de mai sus este o privire generală asupra procesului legislativ și nu include toate detaliile specifice fiecărui tip de inițiativă.
Ce înseamnă promulgarea unei legi?
Promulgarea legilor este ultimul pas pe care îl parcurge un proiect de lege înainte de a fi publicat în Monitorul Oficial.
Articolul 77 din Constituția României precizează că proiectele de lege se trimit spre promulgare Președintelui. Promulgarea legilor se realizează în termen de cel mult 20 de zile de la primirea de către președinte a formei adoptate de camera decizională (mai des Camera Deputaților, mai rar Senatul).
După promulgarea legii de către Președinte, legea este publicată în Monitorul Oficial intrând în vigoare la 3 zile de la publicare sau la o dată ulterioară prevăzută în textul acesteia.
FACTS:
- În anul 2021 erau în vigoare 6.898 de legi, 1.015 ordonanțe simple ale Guvernului și 2.171 ordonanțe de urgență, potrivit unei statistici a Consiliului Legislativ.
- Prima lege fundamentală a fost promulgată de Carol I la 1 iulie 1866 (Constituția din 1866)
- Cuvântul lege provine din latină lex, legis și semnifică regula imperativă stabilită de autoritatea supermă.
Distribuie pagina dacă ți s-a părut interesant!
StuDrept Blog este un blog dedicat tuturor studenților la Drept.
Trimite-ne articolul tău la adresa de email studreptblog@gmail.com